Elena Delfina Garro Navarro (1916-1998) este situata de critica langa Sor Juana Inés de la Cruz, cea mai importanta figura a literaturii mexicane,.
Nascuta in Puebla, Mexic, dintr-un tata spaniol si o mama mexicana, al treilea dintre cei cinci copii, si-a petrecut copilaria in Ciudad de México, dar, in timpul Razboiului Cristero, s-a mutat la Iguala, Guerrero, unde sunt plasate multe dintre povestile sale. A studiat literatura, coregrafia si teatrul la Universitatea Nationala Autonoma din Mexic.
Autoare de romane, nuvele, opere de teatru, scenarii de film, reportaje, s-a inspirat din realitatea sociala si din istoria Mexicului (Revolutia, Razboiul Cristero, lupta sindicala, conditia femeii, problematica indigena), dezvoltand un stil inovator, initiator al asa-numitului „realism magic”. Opiniile sale despre drepturile indienilor au starnit controverse in Mexic.
Romanul Amintiri din zilele ce vor veni a fost publicat in 1963 si distins cu Premiul Xavier Villaurrutia in acelasi an, fiind cel mai recunoscut roman al scriitoarei mexicane. In 1968, a fost ecranizat de Arturo Ripstein.
Alte romane: Andamos huyendo Lola (1980), Testimonios sobre Mariana (1981, Premiul Grijalbo), Reencuentro de personajes (1982), La casa junto al río (1983), Y Matarazo no llamó... (1991), Inés (1995), Busca mi esquela & Primer amor (1998), Premiul Bellas Artes de Narrativa Colima, Premiul Sor Juana Inés de la Cruz), Un traje rojo para un duelo (1996), Un corazón en un bote de basura (1996), Mi hermanita Magdalena.
In 1994, Elenei Garro i-a fost acordat Premiul National pentru Literatura Juan Ruíz de Alarcón pentru contributia adusa la dramaturgia mexicana.
