Iuri Osipovici Dombrovski (1909-1978) a fost scriitorul rus care a suferit probabil cea mai lunga si mai dureroasa detentie in lagarele sovietice (aproape optsprezece ani). Scrierile sale au avut aceeasi soarta ca ale lui Andrei Platonov, aparand la lumina integral abia dupa reformele initiate de Mihail Gorbaciov in anii 1980. In timp ce Maimuta vine sa-si ia craniul (1959; Editura ALLFA, 2013) se constituie intr-o critica virulenta la adresa fascismului, Conservatorul de antichitati (1964; Editura ALLFA, 2014) sondeaza critic fata stalinista a totalitarismului, avandu-si radacinile in experienta anilor de exil petrecuti de autor la Alma-Ata. Aparut initial in foileton in prestigioasa Novii mir, Conservatorul de antichitati va fi publicat in volum abia doi ani mai tarziu, in 1966. Facultatea lucrurilor de prisos (1988; Editura ALLFA, 2012), care continua Conservatorul de antichitati, va avea o soarta inca si mai crunta: finalizat in 1975, romanul nu va vedea lumina tiparului in patria lui Dombrovski decat la zece ani dupa moartea autorului, in aceeasi Novii mir.
