Anna Brancoveanu de Noailles
ANNA DE NOAILLES
(15 noiembrie 1876, Paris – 30 aprilie 1933, Paris)
Contesa Anna de Noailles, nascuta printesa Brancoveanu, se trage dintr-un tata roman, printul Grigore Brancoveanu, si o mama cretana, Raluca Musurus, fiica ambasadorului Turciei la Londra, in anii 1850.
Anna de Noailles face parte dintr-o nobila si veche familie, care daduse Tarii Romanesti doi voievozi glo¬riosi, pe Matei Basarab si pe Constantin Brancoveanu. Tatal ei era fiul domnitorului muntean Gheorghe Bibescu si semna Grégoire Bassaraba de Brancovan.
Casatorita cu Mathieu de Noailles in 1897, Anna de Noailles debuteaza ca poeta in 1899. In 1901, publica volumul Le Coeur innombrable, care se bucura de un imens succes, conferindu-i un statut de personalitate de prima marime a literelor franceze si europene. Salonul sau literar de la Paris devine celebru, fiind frecventat de cei mai straluciti reprezentanti ai vietii literare si mondene din epoca.
Este aleasa membra a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises si i se acorda marele premiu pentru literatura al Academiei Franceze. Este prima femeie comandor al Legiunii de Onoare.
Frantuzoaica prin limba si cultura, Ana Brancoveanu (cum se iscalea pe albumele din copilarie) cunoaste pe malurile Senei o glorie deplina. Fiecare noua carte a ei este un adevarat eveniment, ea domnind ca o regina peste literele franceze. Se succed astfel volumele de versuri Le Cœur Innombrable (1901), L’Ombre des jours (1902), Les Éblouissements (1907), Les Vivants et les Morts (1913), Les Forces éternelles (1920-1921), Le Poème de l’Amour (1924), Poèmes d’enfance (1928), L’Honneur de souffrir (1927), Exactitudes (1930), Derniers vers (1933), cateva romane, precum si Le Livre de ma vie (1932). Corespondenta sa cu Maurice Barrès va fi publicata in 1986.
Anna de Noailles a fost admirata de mari scriitori ai Frantei secolului XX: Pierre Loti, Francis Jammes, André Gide, Gabriela Mistral, Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, François Mauriac, fratii Daudet, Paul Claudel, Max Jacob etc.
Marcel Proust, care si-a exprimat cu insistenta pretuirea pentru opera ei literara, vedea in Anna un adevarat „geniu“.
Nicolae Iorga o considera „cea mai mare poeta franceza“, care si-a castigat „un loc unic“ in „literatura franceza si a lumii intregi“.
