Isaac de Beausobre s-a nascut la Niort, Deux-Sevres intr-o familie protestanta franceza, originara din Provence. Studiaza teologia la Academia din Saumur si devine pastor la Chatillon-sur-Indre. Indeplineste mai multe functii religioase (director al Maison Francaise, consilier al Consitoriului din Berlin etc.).
Erudit, predicator plin de verva si polemist, Beausobre se va indrepta spre studiul maniheismului in momentul cand catolicii ii acuza pe protestanti de a fi urmasii catarilor, eretici cunoscuti in Occidentul medieval, influentati la randul lor de dualismul maniheist.
Polemizand pe aceasta tema cu contemporanii sai, in special cu Tillemont, Beausobre anunta, inca din Prefata lucrarii sale, intentia de a studia maniheismul ca precursor al Reformei.Acest filon de gandire, care subliniaza linia unei continuitati directe intre sectele eretice ale crestinismului timpuriu si Reforma, apare in protestantism ca reactie fata de ideea de autoritate a Bisericii Catolice.
Orientarea religioasa a lui Beausobre isi va pune amprenta asupra evolutiei sale intelectuale ulterioare. Devine celebru odata cu publicarea operei sale capitale, L'Histoire critique du Manichee et du Manicheisme.
Gelu Sabau
