Carti in categoria Filosofie

Filosofia in Grecia veche prezinta istoria limbajului filosofic grecesc si a filozofilor care l-au facut celebru. Contine aproximativ cinci sute de intrari aranjate alfabetic cu referinte incrucisate asupra unor filozofi, concepte, probleme si evenimente importante. Fiecare termen este explicat clar si concis, ceea ce o face sa fie o lectura captivanta si relevanta pentru pasionatii de filosofie si cultura. O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, po...

Despre filosofia primelor secole crestine, la noi cel putin, nu s-a scris prea mult. De altminteri, chiar si tratate devenite clasice, de aievea, cu optiune pentru un ev mediu „scurt” fac din apologetica si patristica aproape numai o introducere la filosofie, in concept medieval, cel mai adesea, suprapusa, in durata, scolasticii. Dar, asa zicand dupa Jacques Le Goff, cu mult mai posibila ca adevar este ideea unui „ev mediu lung”. Cat este aceasta de operanta, se poate dis...

Ca „vietile” si „mortile” filosofilor, cel putin, sa poata fi facute co‑participante la cunoasterea, indeosebi, a „posteritatii critice”, a destinului lor, trebuie sa te raportezi la ele ca opere, intr‑un sens non restrictiv. Adica la ele ca istorii de dupa, pe orizontala vietii noastre insa. Cu o „istorie” care ne depaseste, in „lumea de dincolo”, sufletul, ceea ce a insufletit un timp anume, poate sa mai produca istorie ori poate ...

Crestomatiile sunt utile celor interesati de drumul scurt spre inima domeniului. Alegerea textelor, formarea si explicarea contextelor, indrumarea spre esential, presupun o rara eruditie si inspiratie. Aceasta antologie a fost formata de o echipa de profesori de la Facultatea de Filosofie, indrumata de academicianul Gh. Vladutescu si se refera la perioada antica si medievala, numind operele cele mai insemnate si autorii cei mai importanti. Mai mult decat atat, fiecare sectiune sau subsectiune ca...

Un „eveniment” poate sa influenteze sau chiar sa determine alt „eveniment”, dar, ca atare, nu va participa la alta reconstructie. Pentru aceasta este necesara o hermeneutica menita sa converteasca faptul in argument, ceea ce nu este posibil decat prin „scufundarea” de care vorbeau Socrate si Platon.O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, poate chiar, mai cu seama. Peste „stratul” grec, ce-i drept, aveau...

Un „eveniment” poate sa influenteze sau chiar sa determine alt „eveniment”, dar, ca atare, nu va participa la alta reconstructie. Pentru aceasta este necesara o hermeneutica menita sa converteasca faptul in argument, ceea ce nu este posibil decat prin „scufundarea” de care vorbeau Socrate si Platon.O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, poate chiar, mai cu seama. Peste „stratul” grec, ce-i drept, aveau...

Autorul este profesor la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane. Studiile din aceasta carte sunt o analiza din perspectiva istoriei filosofice a mitologiei romanesti. Cartea se adreseaza celor interesati de filosofie, antropologie, oamenilor de cultura si, bineinteles, studentilor.Nr. de pagini : 214Anul aparitiei : 2012Format : 70 x 143 mm

Neconventional, despre filosofia romaneasca isi propune o discutie sincera despre filosofia romaneasca, in incercarea de a aduce din nou in lumina modalitatea in care gandim in filosofia autohtona.

Volumul de fata cuprinde o utila antologie de texte reprezentative ale filosofiei antice grecesti, de la Thales si scoala din Milet, pana la neoplatonismul lui Proclos si Plotin. Lucrarea de fata inglobeaza principalele referinte ale filosofiei grecesti, studiul fiind intocmit sub atenta indrumare a autorilor prof. dr. Gheorghe Vladutescu (profesor onorific al Facultatii de Filosofie din Bucuresti) si prof. dr. Ion Bansoiu. Incepand cu orficii si trecand prin referintele homerice si hesiodice, ...

Doar in Europa, de la un timp la altul, de la o cultura la alta, filosofia a fost definita atat de felurit, incat, dupa multe veacuri, intrebarea: ce este, staruie, nu insa din nevolnicie. Este starea de gratie a filosofiei de a fi interogatie continua, nu numai asupra lumii si omului ci si asupra-si.      Prima atestare, mai curand, daca se poate spune asa, preistorica, o „inregistra” Herodot: „oaspete atenian, i-ar fi adresat Cresus, regele Lydiei ...

Revenim la Aristotel pentru ca el a fost un teoretician al globalizarii paideice a lumii grecesti, atat de diversa si de contradictorie la randul ei, si ne intrebam de ce nu ar fi si pentru noi, in situatia indecisa in care se afla omenirea, un punct de sprijin si o posibila indrumare catre viitor. In aceasta lumina, volumul urmareste patru directii esentiale pentru evolutiile actuale: educatia cetateneasca, educatia politica, educatia morala, educatia stiintifica, educatia estetica.Aristotel se...

Filosofia – din perspectiva lui Aristotel – are trei parti si trateaza subiecte precum: natura, vorbirea si modul de viata. In prima Aristotel a prezentat evolutia vietuitoarelor, in a doua s-a ocupat de exprimare, iar in cea de-a treia a analizat latura etica si politica a vietii. In cercetarea sa filosofica, comparativ cu Platon – care „deconstruia coborand la treapta zero a semnificatiei” – Aristotel „cobora dar pentru a deslusi acceptiile multiple s...

Cand romanii au adoptat genurile si tehnicile artistice grecesti, nu si-au imitat in mod servil modelele, ci au creat opere de literatura si arta vibrante si originale. Acelasi lucru este valabil si pentru filosofie, in pofida faptului ca bogata traditie filosofica romana este inca prea des tratata ca o simpla nota de subsol pentru istoria filozofiei grecesti. Acest volum isi propune sa reafirme semnificatia filozofiei romane si sa exploreze „romanitatea” scrierilor si practicilor fi...

Filosofia inainteaza ca in metafora lui Bergson, zapada in bulgarele de zapada. Daca, totusi, ramane in urma (intr-un timp determinant) ceva, este ceea ce tine, platonician, de prima scufundare. Nu apa lui Thales, nici focul lui Heraclit, strict nominal, deveneau ci, in alta ordine, in aceea a scufundarii secunde, ca metasemne. Prin ceea ce semnifica, prin deschidere, adica. Asa fiind, metasemnele, de la apa lui Thales la idéa platoniciana sau la fiinta ca fiinta (tó ón he o...

Autorul este profesor la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane. Studiile din aceasta carte sunt o analiza din perspectiva istoriei filosofice a mitologiei romanesti. Cartea se adreseaza celor interesati de filosofie, antropologie, oamenilor de cultura si, bineinteles, studentilor.Autor; Gheorghe VladutescuAnul publicarii; 2013Format; 70 x 143 mmNr. pagini; 120Colectia; Filosofie

Gheorghe Vladutescu (n. 1937) este un filosof roman, profesor de filosofie in cadrul Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, membru titular al Academiei Romane.Ca „vietile” si „mortile” filosofilor, cel putin, sa poata fi facute co-participante la cunoasterea, indeosebi, a „posteritatii critice”, a destinului lor, trebuie sa te raportezi la ele ca opere, intr-un sens non restrictiv. Adica la ele ca istorii de dupa, pe orizontala vietii noastre in...

Gheorghe Vladutescu (n. 1937) este un filosof roman, profesor de filosofie in cadrul Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti si membru titular al Academiei Romane.Autorul ne ofera teme de reflectie privitoare la contemporaneitatea vechii gandiri grecesti, alegand un singur eveniment crucial al ei. Program nesfarsit al istoriei in aplicarea sa asupra istoriei si asupra sistemului ei, Aristotel nu poate sa incapa, ca atare, intr-o singura demonstratie, fiind intemeietor in mai toate e...

Structurata in trei sectiuni (A. Peri physeos: scoala academica, Aristotelismul dupa Aristotel, scoala megarica, stoicismul, epicureimul, scepticismul; B. Peri anthropon physikon: in loc de incheiere, Grecia dupa Grecia si Addenda: Cicero si epicureismul, Cicero si stoicismul si Lucretius si epicureismul) lucrarea Ontologie si metafizica la greci prezinta unul din marile sisteme de gandire ale culturii europene: filosofia elenistica, modul in care ganditorii acelor vremuri intelegeau planul veri...

Este firesc, ca un filosof de statura lui Socrate si o filosofie deschisa cum este socratismul sa fie pe masura interogatiilor nu ale timpului lor ci ale vremii noastre. Altminteri, mai cu seama, filosofiile de demult, ale Evului Mediu ar putea sa treaca drept revolute.Nr. de pagini : 102Anul aparitiei : 2008

In Europa, filosofia apare la vechii greci, apoi la romani si isi continua linia evolutiva in spatiul cultural european pe masura ce popoarele din acest spatiu geografic isi vor crea propiile modele existentiale si vor dezvolta propriul limbaj filosofic – limba fiind prima conditie in creatia culturala, pilonul-fundament pe care se sprijina si se dezvolta cultura. Filosofia romaneasca „incepe” tarziu, odata cu scrierile lui Dimitrie Cantemir si Samoil Micu – cand filosof...