Carti in categoria Filosofie

In secolul al XIX-lea, complementar eudemonismelor sociale studiate de Michel Onfray in volumul al cincilea, apare o alta linie de forta: cea a radicalitatilor existentiale, precedata de ateismul lui Feuerbach care vesteste moartea lui Dumnezeu, deconstruind astfel crestinismul. Se adauga mitologia crestina deconstruita de Darwin, apoi nasterea unui individ postcrestin, plasat in mediul sau natural si imanent: natura. Cele trei radicalitati existentiale care fac obiectul volumului de fata &nd...

Un reprezentant de marca al culturii laice, Umberto Eco, si un reprezentant al Bisericii, cardinalul Carlo Maria Martini, isi sustin propriile puncte de vedere privind etica si problemele noului mileniu. Rezultatul este nu atit o confruntare, cit un dialog pe marginea valorilor pe care omul modern le pune in discutie: traditia teologica si provocarea tehnologica, limitele impuse femeilor de catre Biserica si semnificatia credintei atit pentru cei care cred, cit si pentru cei care nu cred (sau co...

Cursul de filosofie morala al lui Vladimir Jankelevitch a fost tinut la Universitatea Libera din Bruxelles in 1962-1963. El difera insa, prin factura sa, de remarcabilele lucrari pe care Jankelevitch le-a consacrat eticii ori chiar de cursurile sustinute la Universitatea Sorbonne. De aceasta data, Jankelevitch se dovedeste foarte didactic, recurge la o prezentare atent sistematizata si nu ezita sa faca numeroase re-ferinte precise la istoria filosofiei. Totusi, nu-si abandoneaza temele predilect...

In 1297, Dietrich din Freiberg critica fundamentele ontologiei propuse de Toma din Aquino in 1252. Amindoi si-au expus argumentele in cite un tratat Despre fiind si esenta. Sint doar doua dintre momentele unei dezbateri incepute in Evul Mediu cu Boethius si la care au luat parte filosofi arabi si latini, ilustrind intilnirea dintre ontologia peripatetica, neoplatonismul Antichitatii tirzii sau dezvoltarile filosofiei arabe, dar si tensiunile dintre acestea si teologia crestina. Volumul surprinde...

Poate oferi modernitatea tirzie avantaje spirituale, cind, se stie, modernitatea s-a construit tocmai pe restringerea la domeniul secular? Renuntarea la religie ca vector al destinului uman, cheie de interpretare a lumii si cadru de civilizatie este definitorie pentru aceasta epoca. Reflectia actuala de orientare metafizica sau religioasa e insotita adesea de o critica a lumii moderne si a crizei sale. Si totusi, pentru o serie de ginditori – intre care filozofii religiosi rusi de la incep...

Cosmografia lui Bernardus Silvestris (Bernard din Tours) este una dintre cele mai importante lucrari din literatura scolii de la Chartres, marturie a intilnirii dintre traditiile filosofiei grecesti, literatura latina si cadrele de gindire ale teologiei crestine. Relevanta pentru imaginarul medieval, pentru istoria poeziei si a filosofiei, pentru istoria simbolurilor culturale si a cosmologiei, lucrarea lui Bernardus Silvestris expune succesiv constituirea lumii si a corpului uman. Versiunea in ...

„In Kant si ornitorincul Eco revine asupra unor concepte fundamentale pe care le elaborase in Tratatul de semiotica generala (1975), dovedind ca gindirea semiotica evolueaza si ea in functie de noile solicitari epistemologice. El se revizuieste fara complexe fata de marii filosofi ai lumii (de la Aristotel la Kant si Heidegger), rediscutind cu mult aplomb teoretic chestiuni dintre cele mai controversate, precum semioza perceptiva, iconismul, raportul dintre limbaj, corp si experienta, refe...

„Boala, spune Cioran, este un rapt care-l "transporta" pe om "intr-o regiune de existenta infinit complicata”: adica, in propria lui subiectivitate. Descrierea acestui tarim interior este facuta de tinarul autor in termenii contradictorii: "betie interioara", "nebunie", "virtej", "fluiditate interioara", "fluiditate epuizanta", "elan", "flacari", "senzatia groaznica de topire" , "groaznice vapai", "groaznice prapastii de intunerec", "virtej abisal", "infinit launtric", "tensiune", "p...

In tentativa de a demistifica 25 de veacuri de scriere a istoriei filosofiei din perspectiva institutionala, Michel Onfray se opreste in acest volum la dimensiunea utopica a hedonismelor liberale din secolul zis al revolutiei industriale, subliniind potentialitatea hedonismelor socialiste, libertare si anarhiste. Lectura lui Madeville, pentru care viciile private alcatuiesc virtutile publice, cea a lui Bentham, care anunta fericirea pentru toti oamenii gratie pietei libere si in acelasi timp ce...

Tratatul Despre generare si nimicire (cunoscut mai ales cu titlul latin De generatione et corruptione si tradus acum pentru prima data in limba romana) a fost scris in jurul anului 336 i.e.n. Continuind Fizica si Despre Cer, tratatul Despre generare si nimicire cerceteaza fenomenele si elementele sublunare cu accent special pe generarea si nimicirea ciclica a acestora. Ca si in alte lucrari, si aici Aristotel discuta critic teoriile despre miscare, materie si elemente ale predecesorilor sai, pre...

Volum premiat in cadrul Concursului de debut „Ioan Petru Culianu” pe anul 2008 Reevaluare a temelor fundamentale ale gindirii lui Meister Eckhart, volumul recupereaza conceptia misticului german despre limba, discursul teologic, sensul si limitele teologiei si metafizica. O prima sectiune este dedicata simbolismului ocular, al carui sens poate fi urmarit, regresiv, pina la greci, in filosofia lui Aristotel si Platon si chiar in epopeile lui Homer. In a doua parte e abordata cea ma...

Cu o contributie esentiala la dezvoltarea teoriei moderne a cunoasterii, Mathaeus de Aquasparta este primul autor medieval care impune, pe urmele filosofiei lui Anselm, Avicenna, Augustin si Aristotel, ideea ca intelectul are acces la cunoasterea singularelor si la cunoasterea de sine. Opera sa, sursa importanta pentru Duns Scotus sau William Ockham, ne permite sa surprindem geneza unei filosofii franciscane ale carei consecinte sint fundamentale pentru sfirsitul Evului Mediu si modernitate. Lec...

Imbinind istoria ideilor cu filosofia politica, Povara libertatii prezinta citeva dintre tensiunile modernitatii euroatlantice. Sint citite in oglinda optimismul protoliberalismului democratic si pesimismul reactionarismului autoritar, reductivismul ideologic al marxismului si replica istoriei religiilor, precum si diferite ipostaze ale utopiei occidentale. Autorul reliefeaza importanta dezbaterilor teologice pentru cultura noastra civica, profunzimea gindirii conservatoare nord-americane,...

Sa fie oare secolul al XVIII-lea doar deist, dusman al ateilor, conservator, burghez, monarhist, asa cum il infatiseaza de obicei istoriografia? Sau comporta el si o mina de filosofi ceva mai neascultatori? Intr-adevar, ca revers al istoriografiei dominante, gasim din fericire si ginditori care celebreaza voluptatea deculpabilizata, vestesc moartea lui Dumnezeu, sustin public colectivizarea paminturilor, indeamna la sugrumarea aristocratilor cu matele preotilor, oficiaza partuze filosofice s...

Dupa Istoria literaturii crestine vechi grecesti si latine, in Istoria filosofiei patristice Claudio Moreschini prezinta gindirea crestina de la primele sale forme de manifestare pina in secolele al VI-lea si al VII-lea, in opozitie cu filosofia pagina. In noile si divergentele interpretari ale imprumuturilor conceptuale – medio- si neoplatonice, neopitagoreice, stoice, aristotelice sau chiar hermetice – se pot identifica nu doar influentele culturii greco-romane, ci si noutati...

Despre Nae Ionescu, contemporanii lui, inclusiv una dintre iubitele sale, Maruca Cantacuzino, au depus marturie ca era diavolul. Mihail Sebastian, care i-a fost ucenic la Cuvintul vreme de sapte ani, din 1927 pina in 1934, a sfirsit si el prin a declara ca profesorul si directorul sau de constiinta era „diavolul”. Centrata pe publicistica politica a lui Sebastian si pe psihologia tinarului scriitor – ce l-a fixat afectiv, ca pe-o iedera, de Nae Ionescu si de Eliade &ndash...

Spirit polemic si eseist bine-cunoscut in spatiul anglo-saxon, Grayling abordeaza una dintre temele sale favorite, etica secolului XXI. Laitmotivul este dilema lui Hercule, care trebuie sa aleaga intre datorie si placere. Autorul analizeaza astfel modelul optim de viata in lumea contemporana, pornind de la premise precum necesitatea de a depasi dihotomia dintre hedonism si morala rigida si inversind de multe ori perspectiva traditionala – una a vietii virtuoase, care dateaza ca tema filoso...

De docta ignorantia, compusa in 1440 si centrata pe argumente strict teologice si matematice, se disociaza net de lucrarile clasice ale gindirii medievale. Modernitatea ei consta in a face mesajul religios mai accesibil omului si in celebrarea demnitatii umane, argumente care fac din autorul lor un precursor al Umanismului. Cartea intii a lucrarii are ca tema pe Dumnezeu ca maxim absolut, urmatoarele doua tratind despre univers si despre Christos ca sinteza a celor doua. Pentru Cusanus, Dumnezeu...

Departe de a insemna moartea celei de-a saptea arte, epoca ecranului omniprezent inregistreaza cea mai importanta mutatie cunoscuta de cinematografie. Aceasta nu doar se transforma in hipercinema, ci devine generatoarea unei lumi si, implicit, a unei viziuni asupra lumii. Televiziunea, publicitatea, jocurile video, videoclipurile sint restructurate dupa logica starificarii, hiperspectacularului si divertismentului. Fara sa considere ca imaginile epocii hipermoderne sint sinonime cu o saracire a ...

Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui Leon Duguit reprezinta teza de doctorat a lui N. Steinhardt si a fost publicata pentru prima oara in anul 1936."Un excurs prin cartea cu care a obtinut titlul de doctor in drept, ce apare acum intr-o noua editie, este de natura sa descopere o fateta mai putin cunoscuta a activitatii si personalitatii lui N. Steinhardt, aceea de cercetator avizat in ceea ce priveste problemele juridice si politice. Alegerea lui...