Iata argumentul care deschide Carticica de doi ani: "In doi ani, un copil nu poate invata prea multe cuvinte [...], dar in doi ani ochii tai au vazut o mare parte din lucrurile care stau pe pamant". Ce nu se poate spune, se poate desena, cu creioane si fara guma, caci lumea e exact asa cum o deseneaza copilul, ea ii accepta calm interpretarile stangace.Carticica de trei ani stie deja ce inseamna sa ai un nume al tau si mai stie o multime de cuvinte noi pe care, deocamdata, le stalceste, le pelti...