Descriere - Viata unui prost
Selectia de povestiri incluse in volumul Viata unui prost, pentru prima data traduse in limba romana din japoneza, acopera, pe coordonate complementare, dimensiunea creatiei autorului japonez. Pe de-o parte, Poarta Rasho (ecranizarea lui Kurosawa a devenit de mult o piesa clasica a cinematografiei universale) si Panza de paianjen. De partea cealalta, Viata unui prost si Kappa, experimente literare al caror caracter excentric nu si-a pierdut suflul, in ciuda datarii lor in plina epoca modernista.
"O parte din vraja textelor lui Akutagawa o reprezinta sensibilitatea si traditia japoneza, pe care le aduce in opera sa. Abordarea temei suicidului impreuna cu enuntarea inevitabilitatii unui astfel de gest fac din proza lui un text unic."
Ian Buruma, The New York Review of Books (despre Viata unui prost)
"O satira draceasca despre naravurile umane."
New Statesman (despre Kappa)
Prezentare autor
Ryunosuke Akutagawa (1892–1927) s-a nascut in Tokio, in casa unui mic negutator de produse lactate. Fuku, mama viitorului prozator, a fost afectata de o boala mentala imediat dupa nasterea lui Ryanosuke si s-a stins din viata cand fiul ei avea zece ani. Crescut mai mult de una dintre matusi, sora a mamei, Akutagawa a fost adoptat oficial de familia fratelui mamei si a luat numele lor.
Inca din scoala gimnaziala, Akutagawa s-a aratat interesat de literatura si a stabilit prietenii cu alti colegi cu care avea sa infiinteze revista Shinshichõ (Noi curente, 1914).
In 1915 debuteaza cu povestirea Rashõmon, care ii aduce faima. Este remarcat de Natsume Sõseki (1867–1916) si luat sub protectia acestuia. Alte povestiri au urmat: Nasul (Hana, 1916), Paravanul iadului (Jigoku hen, 1918), Mandarine (Mikan, 1919), aducandu-i numele de "parinte al povestirii japoneze".
In ultima parte a vietii, Akutagawa a fost si el afectat de aceeasi boala de care suferise si mama lui. Ravasit si incercand sa isi gaseasca o voce mai potrivita societatii moderne, Akutagawa se va declara invins si se va sinucide in iulie 1927.
