Descriere - Venus invesmantata in blanuri
Descriere:
"- Dar morala?
- Ca femeia, asa cum a creat-o natura si cum o educa actualmente barbatul, este dusmanul lui si poate fi numai sclava sau despotul lui, insa niciodata tovarasa lui. Asta va putea deveni abia cand ii va fi egala in drepturi, cand va fi de aceasi conditie cu el prin cultura si munca. Acum avem numai alternativa de a fi ciocanul sau nicovala, iar eu am fost un magar si am facut din mine sclavul unei femei, intelegi?"
SACHER-MASOCH
*
"Obligand fiinta iubita sa-l faca sa sufere, amantul exercita o cumplita vointa de putere; comparatia cu gelozia "banala" mi se pare binevenita: amantul gelos vrea sa domine fiinta iubita, direct, printr-un control minutios al fiecarui minut din viata ei (asa procedeaza eroul lui Proust, din In cautarea timpului pierdut). Metoda care se dovedeste falimentara, pentru ca iubita gaseste mereu noi mijloace de-a insela vigilenta celui ce o iubeste, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat insa contractul. Asa cum e conceput, el comporta, din partea celui ce-l propune, o exigenta in aparenta minora: portul blanii; si una majora: sa abuzeze generos de dreptul de-a face sa sufere. In schimb, amantul ar deveni sclav si ar pierde orice libertate. In fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligata sa respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovada de o forta dubla, dominand nu numai pe cea care-l domina ci, printr-un efort de vointa, acceptand suferinta lui proprie. Se pune in evidenta un alt raport de forte decat cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relatia amoroasa. Totodata, dominarea celuilalt prin suferinta, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent in relatiile omenesti in general si in cele de dragoste, in special."
Ion Vianu
*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.
*
Printr-un contract incheiat cu iubita sa, eroul cartii "Venus invesmantata in blanuri" decide de buna voie sa devina sclavul acesteia, sa suporte toate umilintele pe care ea crede de cuviinta sa i le aplice, sa se lase biciuit, jignit si tradat de ea: fericirea alterneaza astfel cu durerea, ca si cum una nu ar fi posibila fara cealalta.
Dupa lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch sa traiasca impreuna o astfel de relatie amoroasa. In mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trai unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch.
- Ca femeia, asa cum a creat-o natura si cum o educa actualmente barbatul, este dusmanul lui si poate fi numai sclava sau despotul lui, insa niciodata tovarasa lui. Asta va putea deveni abia cand ii va fi egala in drepturi, cand va fi de aceasi conditie cu el prin cultura si munca. Acum avem numai alternativa de a fi ciocanul sau nicovala, iar eu am fost un magar si am facut din mine sclavul unei femei, intelegi?"
SACHER-MASOCH
*
"Obligand fiinta iubita sa-l faca sa sufere, amantul exercita o cumplita vointa de putere; comparatia cu gelozia ?banala? mi se pare binevenita: amantul gelos vrea sa domine fiinta iubita, direct, printr-un control minutios al fiecarui minut din viata ei (asa procedeaza eroul lui Proust, din In cautarea timpului pierdut). Metoda care se dovedeste falimentara, pentru ca iubita gaseste mereu noi mijloace de-a insela vigilenta celui ce o iubeste, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat insa contractul. Asa cum e conceput, el comporta, din partea celui ce-l propune, o exigenta in aparenta minora: portul blanii; si una majora: sa abuzeze generos de dreptul de-a face sa sufere. In schimb, amantul ar deveni sclav si ar pierde orice libertate. In fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligata sa respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovada de o forta dubla, dominand nu numai pe cea care-l domina ci, printr-un efort de vointa, acceptand suferinta lui proprie. Se pune in evidenta un alt raport de forte decat cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relatia amoroasa. Totodata, dominarea celuilalt prin suferinta, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent in relatiile omenesti in general si in cele de dragoste, in special." Ion Vianu
*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.
*
Printr-un contract incheiat cu iubita sa, eroul cartii Venus invesmantata in blanuri decide de buna voie sa devina sclavul acesteia, sa suporte toate umilintele pe care ea crede de cuviinta sa i le aplice, sa se lase biciuit, jignit si tradat de ea: fericirea alterneaza astfel cu durerea, ca si cum una nu ar fi posibila fara cealalta. Dupa lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch sa traiasca impreuna o astfel de relatie amoroasa. In mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trai unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch. SACHER-MASOCH
*
"Obligand fiinta iubita sa-l faca sa sufere, amantul exercita o cumplita vointa de putere; comparatia cu gelozia ?banala? mi se pare binevenita: amantul gelos vrea sa domine fiinta iubita, direct, printr-un control minutios al fiecarui minut din viata ei (asa procedeaza eroul lui Proust, din In cautarea timpului pierdut). Metoda care se dovedeste falimentara, pentru ca iubita gaseste mereu noi mijloace de-a insela vigilenta celui ce o iubeste, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat insa contractul. Asa cum e conceput, el comporta, din partea celui ce-l propune, o exigenta in aparenta minora: portul blanii; si una majora: sa abuzeze generos de dreptul de-a face sa sufere. In schimb, amantul ar deveni sclav si ar pierde orice libertate. In fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligata sa respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovada de o forta dubla, dominand nu numai pe cea care-l domina ci, printr-un efort de vointa, acceptand suferinta lui proprie. Se pune in evidenta un alt raport de forte decat cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relatia amoroasa. Totodata, dominarea celuilalt prin suferinta, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent in relatiile omenesti in general si in cele de dragoste, in special." Ion Vianu
*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.
*
Printr-un contract incheiat cu iubita sa, eroul cartii Venus invesmantata in blanuri decide de buna voie sa devina sclavul acesteia, sa suporte toate umilintele pe care ea crede de cuviinta sa i le aplice, sa se lase biciuit, jignit si tradat de ea: fericirea alterneaza astfel cu durerea, ca si cum una nu ar fi posibila fara cealalta. Dupa lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch sa traiasca impreuna o astfel de relatie amoroasa. In mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trai unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch.
- Ca femeia, asa cum a creat-o natura si cum o educa actualmente barbatul, este dusmanul lui si poate fi numai sclava sau despotul lui, insa niciodata tovarasa lui. Asta va putea deveni abia cand ii va fi egala in drepturi, cand va fi de aceasi conditie cu el prin cultura si munca. Acum avem numai alternativa de a fi ciocanul sau nicovala, iar eu am fost un magar si am facut din mine sclavul unei femei, intelegi?" SACHER-MASOCH
*
"Obligand fiinta iubita sa-l faca sa sufere, amantul exercita o cumplita vointa de putere; comparatia cu gelozia ?banala? mi se pare binevenita: amantul gelos vrea sa domine fiinta iubita, direct, printr-un control minutios al fiecarui minut din viata ei (asa procedeaza eroul lui Proust, din In cautarea timpului pierdut). Metoda care se dovedeste falimentara, pentru ca iubita gaseste mereu noi mijloace de-a insela vigilenta celui ce o iubeste, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat insa contractul. Asa cum e conceput, el comporta, din partea celui ce-l propune, o exigenta in aparenta minora: portul blanii; si una majora: sa abuzeze generos de dreptul de-a face sa sufere. In schimb, amantul ar deveni sclav si ar pierde orice libertate. In fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligata sa respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovada de o forta dubla, dominand nu numai pe cea care-l domina ci, printr-un efort de vointa, acceptand suferinta lui proprie. Se pune in evidenta un alt raport de forte decat cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relatia amoroasa. Totodata, dominarea celuilalt prin suferinta, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent in relatiile omenesti in general si in cele de dragoste, in special." Ion Vianu
*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.
*
Printr-un contract incheiat cu iubita sa, eroul cartii Venus invesmantata in blanuri decide de buna voie sa devina sclavul acesteia, sa suporte toate umilintele pe care ea crede de cuviinta sa i le aplice, sa se lase biciuit, jignit si tradat de ea: fericirea alterneaza astfel cu durerea, ca si cum una nu ar fi posibila fara cealalta. Dupa lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch sa traiasca impreuna o astfel de relatie amoroasa. In mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trai unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch.
ISBN: 973-707-050-X
Titlul original: Venus im Pelz
Limba originala: germana
Traducere: Daniela Stefanescu, prefata de Ion Vianu, ilustrata cu schite de Horatiu Malaele
Anul aparitiei: 2005
Nr. de pagini: 192
