Descriere - Un cronotop literar, drumul
Lucrarea de fata constituie cercetarea consacrata cronotopului drumului in literatura romana. Drumul nu reprezinta doar o categorie spatiala, ci si un concept mitico-literar consfintit de operele literare. Perspectiva de investigatie opereaza cu drumul ca organism spatial si temporal, valorificand zonele lui naratologice.
Proiectul urmareste sa ilustreze transformarea literara a Drumului, bazandu-se pe estetica si mitologia spatiului romanesc. Probarea trainiciei cronotopiei drumului e realizabila prin exercitiul de identificare a Drumului cu un spatiu al initierii, al calatoriei, al cautarii centrului, construit pe mitul originar, cel al descendentei, al renasterii, al nostalgiei etc.
Simbolismul Drumului – spatiu-centru – se caracterizeaza prin cer, cerc, padure (spatiu urban), labirint (spatiu de initiere) sau prin intermediul elementelor primordial (fenomenologice): apa, focul, aerul si pamantul carora le corespunde istoria (varsta, memoria), numele, credinta si poporul (rasa, neamul). Asa cum universul nu poate exista fara elementele sale primordiale, asa si un popor nu-si poate fortifica identitatea fara un nume adecvat, fara o credinta definitorie sau o istorie proprie. Drumul, centru al existentei, se proiecteaza pe o axa spatial-temporala.
In clarificarea fenomenului cronotopiei drumului sunt analizate potentele arhitecturii imaginare si identitare ale Drumului, intrucat acesta profileaza valentele centrului. Modelul aplicat porneste de la considerarea drumului a fi un simbol al reflectarii drumului-personaj, al drumului-decor, al drumului-carte etc. Conceptual si metodologic, lucrarea se prezinta prin interpretarea mitopoetica si pluridisciplinara a Drumului, valabil si pentru alti cronotopi din literatura universala. Reprezentarile mitopoetice despre drum au fost valorificate si de gandirea moderna, astfel ca acestea determina caracterul cronotopului si stabilesc tipul textelor (roman de aventuri, Bildungsroman, roman autobiografic sau cavaleresc etc.) si al protagonistului lor.
Structura lucrarii reliefeaza o parte teoretica si una de cercetare literara. Partea teoretica dezvaluita in primul capitol al lucrarii se compune din informatii din teoria literara, pe care am incercat sa le cristalizam intr-o viziune coerenta. Analiza a fost extensa presupunand o interpretare insolita a cronotopului prin prisma naratologiei, de aici si conceptul de cronotopie narativa. Selectia corpusului de texte s-a constituit de-a lungul cercetarii conceptului de cronotopie narativa a drumului, nu in functie de autori si nu propune o perspectiva cronologica asupra prozei romanesti.
Lucrarea de fata isi propune sa deschida posibilitatea desprinderii unor solutii de examinare a prozei romanesti capabile sa stimuleze abordarea altor aspecte, cum ar fi instituirea unor paradigme in literatura romana si in functie de formele cronotopice.
