Referinte despre Tunelul
Despre Tunelul se stie ca este primul roman al lui Ernesto Sábato, si totodata cel care i-a adus faima si recunoasterea drept scriitor. Insa in spatele acestor informatii seci, lipsite de viata, se afla povestea unui om trist, furios, frustrat, condamnat la singuratate de societate si de propria persoana.
Romanul incepe practic cu sfarsitul: "E de ajuns sa va spun ca sunt Juan Pablo Castel, pictorul care a ucis-o pe Maria Iribarne" ; astfel, povestea intreaga se bazeaza pe rememorarea, de catre personajul principal, a perioadei premergatoare crimei, rememorare impletita cu incercari de justificari, de care pictorul incearca, fara success, sa se fereasca.
Juan Pablo Castel este, dupa cum spuneam, un om singur care isi doreste cu disperare sa poata comunica, insa nu reuseste sa gaseasca acea persoana care sa il inteleaga; modul sau diferit de a fi reiese din propriile descrieri: "capul meu e ca un labirint intunecos, niste fulgere ii lumineaza din cand in cand coridoarele. Niciodata nu stiu pentru ce fac anumite lucruri" ; "gandurile mele erau asemeni unui vierme de matase, orb si amortit, intr-un automobil aflat in mare viteza."