Descriere - Teoria economica a culturilor si institutiilor - Determinarea culturala a performantelor economice
Proiectul unei carti economice despre culturi si institutii a venit in mod natural ca o continuare a unei paradigme pe care am sugerat-o cu mult inainte si pe care am mai angajat-o la realizarea altor doua carti ale mele. In "Metamaximizare" (1995) demonstrasem ca optiunea individului maximizator de putere generala este fundamentul corect pentru modelarea unor fenomene care, din perspectiva ortodoxa, nu pot decat sa irite (ma gandesc, in acest context, la iritarea lui Hayek fata de preocuparea indivizilor cu justitia sociala). Remarcasem in introducerea acelei lucrari ca teoria economica institutionala, nascuta in special pe baza contributiilor profesorului Buchanan, inregistreaza o absenta socanta: preferintele. O optiune, chiar daca intre reguli, era abordata cu ignorarea completa a preferintelor care, in mod primar, chiar si atunci cand sunt reprezentative sau sociale, trebuie sa fíe purtate de indivizi. Aceeasi absenta socanta este inregistrata si in cadrul noii teorii economice institutionale.
Schimbarea fundamentala de perspectiva in abordarea regulilor si a institutiilor pe care o introduc prin aceasta lucrare este urmatoarea: regula nu este un instrument ales prin actiune comuna pentru a modela o interactiune umana, ci optiunea individuala ordinara si repetata produce spontan sau deliberat, dar in cadrul unor limite foarte stricte, reguli de interactiune sociala. Altfel exprimat: in mod primar sau fundamental nu exista reguli ci doar optiuni individuale intre alternative; regula este in mod fundamental rezultatul unei situatii de optiune individuala. Regulile de interactiune umana sunt rezultatul unor optiuni individuale repetate cand ceilalti indivizi sunt, in relatie cu un individ, oricare si fiecare, o componenta alternativa a mediului exterior lui. Cu alte cuvinte, decantarea unei asemenea perspective este intim legata de schimbarea maximandului impus de cultura occidentala in interiorul careia s-a nascut teoria economica standard sau ortodoxa a prezentului: de la maximandul avutie absoluta la maximandul putere generala.
In mod ironic, cei care dispun de cele mai multe resurse pentru a se dedica cercetarii economice fundamentale - economistii occidentali - sunt privati de cea mai fundamentala conditie a unei abordari corecte: perspectiva transculturala. Aceasta perspectiva pare mult mai naturala unei culturi mediane cum este cea romaneasca. Cultura occidentala de tip extremal constituie o cortina generatoare de iluzii care a avut si are inca efecte dezastruoase asupra teoriei economice standard pe care ea a emanat-o. Vezi in interiorul lucrarii dovezi greu de repudiat privind falsul teoriilor esecului economic si ale externalitatilor si bunurilor publice.
Doi dintre cei mai importanti reprezentanti ai teoriei economice si sociologiei, Buchanan si, respectiv, Hofstede au validat aceasta perspectiva prin acceptarea realitatii fenomenului de orbire culturala (vezi coperta IV cu comentariile acestora). Nu este intamplator ca tocmai aceasta realitate poate elimina distanta enorma care separa economia de sociologie si alte discipline sociale in ce priveste perceperea tipului real de om care populeaza comunitatile umane. in timp ce sociologia ia ca un dat variabilitatea tipului de personalitate umana si toarna aceasta realitate in conceptul ei fundamental de cultura, economistii occidentali se incapataneaza sa explice realitatea pe baza unui tip extremal de om, care nu are corespondent nici macar in propria lor realitate sociala. Cum nimeni nu contesta realitatea diversitatii culturale, rezolvarea acestei mari discrepante teoretice nu poate fi rezolvata decat pe baza acceptarii variabilitatii tipului de om, adica acceptand adevarul fundamental al sociologiei. Cat de departe suntem de aceasta situatie putem realiza din comentariul profesorului Buchanan, care, desi tarziu, accepta fenomenul orbirii culturale, ceea ce mai nici un economist occidental nu a facut-o. Cat de grava este aceasta realitate se poate intelege din comentariul lui Hofstede care ii considera, fara nici o rezerva, pe aproape toti laureatii Nobel americani ca fiind orbiti cultural. Nu este de mirare ca pentru economistul occidental, cultura - ca realitate si concept - ramane ceva ce este ignorat sau, in cel mai bun caz, neinteles la adevarata dimensiune si, ca atare, marginalizat.
Ce solutii ofera cititorului aceasta lucrare? in primul rand, am introdus o definitie cu forta operationala pentru economist si de maxima cuprindere a institutiilor. Definitia ortodoxa a institutiilor este una particulara, extrémala si imposibil de operationalizat in studiile economice. Aceasta situatie este recunoscuta de insisi economistii ortodocsi. in al doilea rand, am introdus optiunea institutionala ca un caz particular al optiunii individuale, situatie care nu poate lasa de-o parte preferintele. Aceasta inovatie mi-a permis apoi plasarea conceptului de cultura la fundamentul teoriei economice a institutiilor: in cadrul teoriei proprii optiunea institutionala se bazeaza pe preferintele culturale. Rezolvarile ulterioare decurg in mod natural din aceste fundamente ale unei teorii diferite a institutiilor: identificarea unui mecanism unitar care explica atat institutiile aparute cat si pe cele create, relevarea adevaratelor dificultati intampinate de politicile reformatoare atunci cand se incearca impunerea acelorasi institutii in cadrul unor realitati culturale diferite, fundamentarea normalitatii performantelor economice slabe in cele mai multe contexte culturale si, in ultimul rand, dar nu si de ultima importanta, identificarea cauzei neabandonarii falsei teorii ortodoxe a externalitatilor si bunurilor publice.
Aceasta carte este rezultatul unui efort sustinut de cercetare sprijinit cu generozitate de institutii si persoane carora, in consecinta, le sunt extrem de indatorat. Ca si anterior, am beneficiat de excelentele conditii de studiu oferite de Buchanan House din George Mason University, campusul Fairfax, Virginia, US. Betty Tillman, asistenta de o viata a profesorului Buchanan, a fost pe parcursul deselor mele vizite o excelenta gazda si organizatoare. Entuziasmul si daruirea sa, care au influentat extrem de benefic multe cariere, in primul rand pe cea a profesorului Buchanan, au avut o influenta extrem de favorabila. Sunt extrem de indatorat profesorului Buchanan insusi care a sacrificat ore multe din propriul sau timp de cercetare pentru a citi si comenta studiile mele. Aceeasi mare gratitudine o am fata de marele sociolog olandez Geert Hofstede, care m-a incurajat enorm comentand studiile mele si validand rezultatele acestora. Nu poate fi bucurie mai mare decat aceea de a apropia, prin propriile cercetari, doua personalitati stiintifice de exceptie reprezentand discipline sociale care, cel putin pana in prezent, au abordari fundamentale ireconciliabile. Acest lucru nu ar fi fost posibil fara onestitatea intelectuala si integritatea profesorilor Buchanan si Hofstede. Am cuvinte deosebite de multumire si pentru profesorii Viktor Vanberg si Peter Bernholz care au citit si comentat cu promptitudine studiile mele, oferind aprecieri si sugestii foarte incurajatoare. in final, as dori sa ofer Mihaelei Lungu profunda mea gratitudine pentru efortul si entuziasmul angajate in activitatea sa exceptionala de cercetare bibliografica si redactare care a influentat extrem de benefic ritmul si calitatea activitatii de finalizare a acestei carti.
Autorul
Despre autor
Paul Fudulu este profesor universitar doctor in cadrul Universitatii din Bucuresti . A participat la numeroase programe de cercetare in SUA si Europa, timp de 4 ani.
A adus contributii originale la dezvoltarea stiintei economice, dintre care cea mai importanta consta in conceperea unei noi paradigme in cadrul careia teoria economica standard (ortodoxa) devine un model particular corespunzator unei realitati sociale extremale. Paradigma a fost validata de cercetatori de reputatie internationala din Europa si SUA precum: Geert Hofstede, Viktor Vanberg, Peter Bernholz si Laureatul Nobel in Economie, James Buchanan. Dintre lucrarile semnificative:
1. "On the Rationality of Immiserating Coercion" (cu Roger D. Congleton) in "Journal of Economic Behavior and Organization", July 1996, 133-136, University of Southern California, Los Angeles, USA
2. "On the Consistency between Different National Cultures and the Institution of Free Market" in "Moral, Legal and Political Values in Romanian Culture”, M. Czobor-Lupp, J. Stefan Lupp (ed.), The Council for Research in Values and Philosophy, 2002, Washington, DC
3. "Teoria Economica a Culturilor si Institutiilor. Determinarea Culturala Performantelor Economice", Editura Universitara, Bucuresti, 2007
4. "Fundamental Ideas in Economic Theory of Institutions", Centrul Roman de Economie Comparata si Consensuala, Bucuresti, 2003 (Publicata in limba engleza)
5. "Handicapped Societies. A Theory of Continuous Economic Failure", Editura Expert, Bucuresti, 2000 (Publicata in limba engleza)
6. "Metamaximizare. Avutie si Justitie", Editura Expert, Bucuresti, 1995
7. "Perspective economice asupra eficientei institutiilor", in ‘Analele Universitatii Bucuresti', Stiinte Politice, 2001, Editura Universitatii Bucuresti
8. "The Weak Institutions Syndrome as the Effect of the Cultural-Institutional Gap" , in Proceedings of the Romanian Academy, Series C, Volume 1, Numbers 2-3/2001, pp.109-122
9. "Metamaximization as a Thourough Maximization Process", Proceedings of the Romanian Academy, Series C: Humanities and Social Sciences, Volume I, Number 1, January-April, 2001, p.: 63-68
10. "An alternative theory of externalities and public goods", Revue Romaine des Sciences Economiques, Académie Roumaine, Tome 49-50, 2004-2005
11. "Repere neoconservatoare in gandirea economica occidentala", Revista economica nr. 42, 43, 44 / 1989
12. "Can We Explain Economic Performance without Values ?", Revue Romaine des sciences économiques, Académie Roumaine, Tome 48, No 2, Juillet-Decembre 2003
Activitatii academice si universitare:
Academia Romana i-a acordat in anul 2001 premiul "Petre S. Aurelian" pentru cartea "Metamaximizare: Avutie si justitie"
Sectia de stiinte economice, juridice si sociologie a Academiei Romane, in mai 2008, i-a oferit ? Diploma de merit ? pentru realizari deosebite in activitatea Comitetului National ? Grupul de refelctie E.S.E.N ? al Academiei Romane
In prezent conduce programul "Religie si economie” in cadrul Comitetului National ? Grupul de reflectie E.S.E.N ? al Academiei Romane
Este conducator de doctorat in sistemul Academiei Romane din anul 2002
A participat cu referate si rapoarte la peste 70 de reuniuni stiintifice internationale in SUA si Europa
Este membru al colectivului de redactie al seriei "Laureati Nobel in economie”, editata sub egida Academiei Romane si a Bancii Nationale a Romaniei,
Este membru al colegiului de redactie al revistei "Romanian Journal for Comparative Economics and International Studies” a Comitetului National "Grupul de reflectie E.S.E.N.” al Academiei Romane
A tradus in limba romana cartea lui James Buchanban si Gordon Tulock "Calculul consensului”
Structura si continutul lucrarilor de Macro si Microeconomie contin contributii personale ale autorului precum tipurile de personalitate umana, curbele de justitie sociala (in contextul optimului paretian), argumente extraeconomice impotriva comertului international (in contextul incapacitatii teoriilor standard ale comertului international de a interpreta realitatea economica) precum si elemente de teora jocurilor si teoria optiunii publice.
Anul publicarii: 2007
Pagini: 239
Editia: I
