Descriere - Teologia crestina liberala - Friedrich Schleiermacher
Considerat parintele teologiei liberale, Friedrich Schleiermacher este primul ganditor care incearca sa elaboreze un sistem al doctrinei crestine care este fundamentat in experienta umana, asemenea oricarei alte stiinte, si care isi gaseste principiile si validarea in investigatia rationala asupra dimensiunii religioase a omului. Liberalismul sau consta intr-o reformulare a mesajului crestin in noul context cultural post-iluminist.
Schleiermacher redescopera rolul central al omului in religie, responsabilitatea individuala, atat in planul elaborarii doctrinare cat si in plan soteriologic. Ratiunea umana nu mai abdica in fata revelatiei divine si devine instanta ultima care descopera si valideaza orice afirmatie religioasa. In felul acesta, sunt pastrate doar acele doctrine care isi gasesc o contraparte sau validare la nivelul experientei umane iar certitudinea absoluta a teologiei revelate este inlocuita de verosimilitate, de probabilitate, la fel ca in cazul oricarei alte stiinte.
In spirit iluminist, arhaicele forte personale, cum ar fi ingerii, demonii si Dumnezeu insusi sunt inlocuite cu principii naturale; Dumnezeu devine principiul suprem al armoniei si unitatii Universului. Vechile scenarii care explicau realitatile si dinamica religioasa in termenii deciziilor si actiunilor voluntare ale unui Dumnezeu personal isi pierd valabilitatea odata cu abandonarea perspectivei personaliste si sunt considerate drept rezultate ale gandirii mitologice, sensul lor religios fiind recuperat printr-o interpretare figurata.
Religia devine acea stiinta care cauta sa descopere si sa explice omul nu doar ca fiinta individuala izolata, existand in virtutea unui sens individual, ci ca element ce participa la un intreg mai larg, la o finalitate holista.
Ovidiu Cristian Nedu
Cuprins
FRIEDRICH SCHLEIERMACHER
SI TEOLOGIA LIBERALA
de Ovidiu Cristian Nedu
PARTEA I
Filosofia religiei (Teologia filosofica)
I.1. Reformularea crestinismului in context romantic-iluminist
I.2. Naturalizarea religiei
I.3. Divinitatea ca principiu intrinsec al unitatii si armoniei cosmice
I.4. Religia ca redescoperire a divinitatii imanentei
I.5. Dimensiunea sociala a trairii religioase
I.6. Doctrina ca expresie discursiva a pietatii
I.7. Pluralismul religios
PARTEA A DOUA
Teologia crestina (Teologia istorica si teologia practica)
II.1. Crestinismul ca optiune confesionala
II.2. Revizuirea doctrinei crestine pe baza filtrului scientist-existentialist
II.3. Teologia naturalist-panenteista
II.4. Christologia exemplificationista
II.5. Soteriologia umanista
II.6. Organizarea ecleziastica
II.7. Concluzie
CREDINTA CRESTINA
de Friedrich Schleiermacher
Notita introductiva
INTR ODUCERE (§1 - §31)
Capitolul I. Definitia dogmaticii (§2 - §19)
Capitolul II: Despre metoda dogmaticii (§20 - §31)
SISTEMUL DOCTRINAR. Partea intai. Explicarea constiintei religioase a individului, in modul in care aceasta este intotdeauna presupusa si continuta in orice traire religioasa crestina (§32 - §61)
SECTIUNEA INTAI
Descrierea constiintei religioase a individului, considerata ca o expresie a relatiei dintre lume si Dumnezeu (§36 - §49)
SECTIUNEA A DOUA
Despre atributele divine asociate constiintei religioase, constiinta ce exprima relatia generala dintre Dumnezeu si lume (§50 - §56)
SECTIUNEA A TREIA
Despre constitutia lumii, asa cum este aceasta indicata de constiinta religioasa ce exprima relatia dintre Dumnezeu si lume (§57 - §61)
SISTEMUL DOCTRINAR. PARTEA A DOUA. Explicarea aspectelor constiintei religioase individuale, asa cum sunt ele determinate de antiteza [dintre placut si neplacut] (§62 - §169)
Primul aspect al antitezei: Explicarea constiintei pacatului (§62 - §85)
SECTIUNEA INTAI
Pacatul drept conditie a omului (§66 - §74)
SECTIUNEA A DOUA
Despre constitutia lumii, in relatie cu pacatul (§75 - §78)
SECTIUNEA A TREIA
Despre atributele divine asociate constiintei pacatului (§79 - §85)
Al doilea aspect al antitezei: Explicarea constiintei harului (§86-§169)
SECTIUNEA INTAI
Despre conditia crestinului constient de harul divin (§91-112)
SECTIUNEA A DOUA
Despre constitutia lumii, in relatie cu mantuirea (§113 -§163)
SECTIUNEA A TREIA
Despre acele atribute divine care sunt asociate mantuirii (§164 - §169)
CONCLUZIE : DESPRE SFANTA TREIME (§170 - §172)
Bibliografie
