Descriere - Teatrul lui Shakespeare, editia a II-a
Tragediile, Comediile, Piesele istorice, Trei studii de caz, Dictionarul personajelor
Un autentic eveniment editorial
Adeseori am retrait sentimentul multiplelor semnificatii greu de cuprins, aproape mitologice, prin care dramaturgia lui Shakespeare si-a cucerit un nemuritor temei de interes, respect si pretuire timp de mai bine de patru secole. Despre infinitatea izvoarelor generate de miezul fiecarei piese si de intreaga lui creatie, au scris ori mi-au vorbit nu putini oameni de teatru si de cultura, in frunte cu Liviu Ciulei si Vlad Mugur, acestia din urma atunci cand am inregistrat pentru Televiziune spectacolele cu Hamlet realizate de cei doi ilustri directori de scena. De curand, un demers de o anvergura fara precedent privind confruntarea si devoalarea acestui univers din perspectiva literei si spiritului textelor, carora fiecare punere in scena le va fi conferit, desigur, noi si noi valori interpretative, ni s-a infatisat prin volumul "Teatrul lui Shakespeare”, editia a II-a, sub semnatura prof. univ. dr. Corneliu Dumitriu, publicat la Editura Didactica si Pedagogica. Este o editie limitata, numarand doar o suta de exemplare, cu o arhitectura ampla si solid articulata, in care rigoarea si totodata opulenta informatiei, insotita in mod generos de bogatia detaliului si de o statistica benefic circumscrisa preocuparilor pentru sinteza, confera acestei aparitii editoriale meritele unui autentic eveniment al vieti noastre culturale. El implineste virtutile unui studiu aprofundat si ale disponibilitatilor remarcabile de interpretare intelectual-emotionala a fenomenului artistic, investite deja in cele 32 de carti publicate anterior la edituri din tara si strainatate. La aceasta pregatire teoretica s-a adaugat in chip fericit activitatea de profesor la UNATC si de sef de catedra UNESCO din cadrul Institutului International de Teatru, in aceasta calitate autorul afirmandu-se prin initierea taberelor internationale ale viitorilor actori si regizori sau prin implicarea fructuoasa a unor trupe de studenti din strainatate in Festivalul International "Shakespeare” de la Craiova, dar si prin organizarea unui valoros turneu cu trei spectacole romanesti de teatru in mari citadele universitare ale invatamantului artistic din New-Delhi, Singapore, Sydney, Seul, Beijing si Shanghai.
Primele parti ale volumului sunt destinate "Analizelor estetice ale tragediilor, comediilor si pieselor istorice”, cu numeroase si amanuntite referiri la filosofia fiecarei piese, intriga si conflict, anatomia destinelor emblematice, natura actiunilor si motivatia lor ori cu pertinente observatii legate de morfologia dramei, structura viselor, momentul Shakespeare in spatiul comediei, mecanismul comic, diversitatea bufonilor, viata inteleasa prin suferinta s. a. Pe genericul explorarii riguroase a capodoperelor shakespeariene nu lipseste cate o "pata de culoare” rezervata chiar autorului lor, asa cum se intampla in … epilogul la Henric al VIII-lea, unde dramaturgul ii indeamna pe cei care au urmarit spectacolul "sa aplaude jocul actorilor, chiar daca nu le-au placut tuturor la fel de mult cele infatisate”. Cred ca onestitatea, clarviziunea si minutiozitatea "Analizelor estetice” asigura un coerent si edificator spectacol al lecturii, fapt ce se poate desprinde convingator si din cuvintele eminentului om de cultura Dan Grigorescu, gazduite in Prefata la volumul "Arheologia dramelor shakespeariene”, aparut in 1997, la Editura "ALFA”: "Cartea profesorului Corneliu Dumitriu este o cercetare neafectata de disputa dintre critica veche si cea noua asupra lui Shakespeare, un conflict acutizat atat de mult in ultimele decenii. Arhitectura lucrarii contine, in prima sa parte, o analiza completa a tragediilor, intr-un limbaj perfect lizibil, care si-a propus sa fie un suport pentru descifrarea sensurilor uneori derutante ale tragediilor.”
Partea a cincea a volumului gazduieste "Trei studii de caz”. Mai intai, ne vom intalni cu "Vise, fantome, naluci si viziuni” misterioase, teribile ori spectaculoase, asa cum sunt intrupate in Romeo si Julieta, Hamlet, Macbeth, Visul unei nopti de vara, Comedia erorilor, Furtuna, Richard al III-lea si Iulius Caesar, precizarile fiind insotite de situatii si referiri semnificative, asa cum vom afla mai ales in piesele Hamlet si Macbeth. Investigatia ne introduce apoi in universul Puterii celor care conduc in lumea dramaturgiei shakespeariene, adica in intimitatea tipologica a suveranilor, cu functia lor dubla, "de calai si de victime”. Printre cele 972 de personaje identificate in 39 de piese istorice, tragedii si comedii, autorul subliniaza marea deosebire dintre "cei care conduc” in tragedii si cei din comedii, cu accente pe esenta psihologica si comportamentala a suveranilor, conceptul de autoritate, fascinatia pe care o genereaza complexitatea launtrica a unor celebri "arhitecti ai crimei”, asa cum au fost Richard al III-lea sau Macbeth. Discursul despre cei care conduc lumea in operele lui Shakespeare se incheie cu numele tuturor celor 65 de protagonisti si, mai ales, cu o insolita geografie a puterii, nu exhaustiva, dar foarte sugestiva pentru imaginea locurilor unde s-au petrecut evenimentele din aceste piese.
Surprinzator si de larg interes, nu numai pentru specialisti si cititorii avizati, ci si pentru publicul larg iubitor de teatru, este capitolul dedicat montarilor shakespeariene din tara noastra, celor dinainte de cel de-al doilea razboi mondial si celor de dupa razboi, pana in zilele noastre. In aceasta binevenita incursiune, autorul a beneficiat de competentul sprijin (prin contract) oferit de Florica Ichim, redactor-sef al revistei "Teatrul azi”, iar pentru perioada 2008-2021, de acela al teatrologului Antoaneta Rachitan. Printre altele, aflam astfel ca au avut loc 153 de premiere inainte de razboi si 3383 de premiere dupa al doilea razboi mondial. Din randul celor 23 de titluri pentru 153 de montari, cele mai numeroase (80) apartin pieselor Hamlet, Romeo si Julieta, Othello si Regele Lear, iar din totalul celor 536 de montari realizate intre 1793 si 2021, un clasament ar situa pe primele trei locuri piesele Hamlet (56), Romeo si Julieta (51), si Visul unei nopti de vara (50), iar ca un fapt comparativ, putem afla din aceeasi statistica si faptul ca montarea comediilor a fost mai generoasa (5289) fata de aceea a tragediilor (4217). Daca v-ati intreba insa care sunt cele mai "shakespeariene” orase din tara, prin numarul montarilor cu piesele marelui Will, statistica intreprinsa in volum va raspunde cu precizie: tot printr-un clasament. Pana la cel de-al doilea razboi mondial, ordinea a fost Bucuresti, Iasi, Cluj si Craiova, iar dupa razboi, Bucuresti, Cluj, Targu Mures, Timisoara, Craiova si Iasi. Pe acest taram al clasamentelor, mai intotdeauna minat de orgolii si frustrari, noi am putea adauga insa ca sibienii si craiovenii au "motivele” lor de a se considera "norocosi”, prin numeroasele si uluitoarele montari semnate de veritabili monstri sacri din Europa si din intreaga lume, invitate la Festivalul international de teatru de la Sibiu si de Festivalul "Shakespeare” de la Craiova, care ne-au adus dovezi memorabile despre modernitatea domnului Shakespeare, "contemporanul nostru”.
Ultimele pagini ale cartii coincid in chip inspirat si poate empatic cu o minunata satisfactie de lectura, in care interesul specialistului este dublat de eterna bucurie a "povestilor”, in centrul carora se afla nu mai putin de 972 de eroi, adica toate personajele dramaturgiei shakespeariene. Publicat mai intai in 2008, apoi tradus si editat in China, in limbile engleza si chineza, cu o prefata semnata de profesorul american David Chambers, de la Yale School of Drama, pe care o regasim si in volumul acesta, "Dictionarul personajelor” impune prin plasticitatea necautata si conciziunea "portretelor”, configurate fie de faptele personajului si de replicile sale decisive, fie de cuvintele rostite despre el de celelalte personaje, impreuna cu numeroase notatii de o benefica complementaritate la adresa piesei. Expresiva si emotionanta este marturisirea autorului, potrivit careia la realizarea acestui Dictionar si-a imaginat totul ca pe o uriasa sala de spectacol, in care publicul ar fi fost asezat chiar pe scena, lojele ar fi fost ocupate de cele 39 de piese, iar personajele principale, care ar fi ocupat fotoliile, ar fi urmat sa-si depene fiecare firul vietii si al mortii cu pretul… nemuririi. Cu puterea magica a neintrecutului Puck, din Visul unei nopti de vara, care pare sa-l fi cucerit chiar si pe autorul cartii, noi ne-am simtit indemnati, prin filele acestui dictionar, ca pe aripile visului si ale initiativei interpretative, sa traim aievea, impreuna cu legendarele personaje, maretia sau abisul acelor destine, sau, prin iscodirile memoriei afective, sa revedem pentru cateva clipe nu putini monstri sacri ai scenei romanesti, grabiti sa confere si ei acestor protagonisti ai dictionarului dreptul de a starui in memoria noastra, odata cu dreptul de a spori pretuirea pentru marele dramaturg si pentru performantele teatrului romanesc. Prin toate acestea, cartea "Teatrul lui Shakespeare” isi vadeste unicitatea si viabilitatea nu numai ca valoros instrument de lucru pentru initiati, dar si ca prilej ori privilegiu de satisfactie intelectuala pentru "prietenii” mai vechi sau mai noi ai marelui Will.
Ion Parhon, critic de teatru
Anul aparitiei:2021
