Descriere - Tarile Europei Est-centrale si de Est in contextul redefinirii relatiilor est - vest
Acum aproape doua decenii, 27 de tari au intrat pe un drum necunoscut si plin de provocari pentru evolutia lor, denumit de literatura de specialitate tranzitie la democratie si economia de piata. Transformarea cuprinzatoare, care a afectat viata a peste 1,5 miliarde persoane, poate fi considerata unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului XX, alaturi de tranzitia de la capitalism la socialism si Marea Depresie.
Un grup numeros de economisti a inceput sa studieze procesul de trecere de la socialism la capitalism, initial pentru a oferi recomandari de politica economica guvernelor tarilor in tranzitie, ulterior in campul cercetarii academice, atat teoretice, cat si empirice.
Raspandite geografic pe doua continente, Europa si Asia, tarile in tranzitie au format un grup eterogen inca de la inceputul procesului de transformare. Prin urmare, studii comparative aprofundate au putut fi realizate numai prin limitarea numarului de tari dupa criterii obiective. Un criteriu larg aplicat a fost cel geografic, avandu-se in vedere ca tarile in tranzitie au cautat imediat sa intre pe o traiectorie in jurul unui centru economic regional. Pentru tarile central si est-europene acesta era Uniunea Europeana, pentru tarile foste sovietice, cu exceptia tarilor baltice, era Rusia, iar pentru tarile asiatice, Japonia. Exista in grup si tari cu potential mare precum Rusia si China care pot deveni ele insele modele si centre de gravitatie economica.
Din diverse considerente, cercetarea academica pe subiecte de ingusta specializare s-a concentrat o lunga perioada de timp numai pe tarile mai avansate in procesul tranzitiei - Cehia, Polonia si Ungaria, celelalte fiind omise. Prezentul studiu selecteaza din grupul tarilor central si est-europene sase state, Bulgaria, Cehia, Polonia, Romania, Slovacia si Ungaria, care prezinta anumite caracteristici comune: pozitionare geografica pe continentul european, dimensiune economica, marimea populatiei, orientare geopolitica etc. Tarile baltice au constituit inca de la inceput un grup aparte prin marimea economica si trecutul istoric anterior tranzitiei, iar Slovenia a fost un caz atipic chiar si la nivelul fostului spatiu iugoslav. Realizarea unui studiu comparativ pentru cele sase tari constituie o noutate nu numai pentru literatura economica romaneasca, ci si pentru cea internationala.
Disparitia economiei centralizate a surprins un gol in literatura economica, insa mai multi economisti occidentali au acceptat provocarea intelectuala de a descifra caile corecte de urmat de catre tarile in tranzitie. Multiplele aspecte ale tranzitiei de la reforme economice la elite si valori institutionale au fost studiate, rezultand o serie de lucrari validate de realitate si care puteau fi luate ca baza pentru cercetari ulterioare. O privire cuprinzatoare lipseste insa in literatura economica romaneasca si acesta este al doilea plus pe care il aduce prezenta lucrare.
Intrate in economia mondiala capitalista, tarile central si est-europene se confrunta cu concurenta tarilor occidentale, fiind nevoie de decizii curajoase din partea statului pentru spargerea vechilor tipare si efectuarea saltului la un nivel calitativ superior. Succesul in tranzitie s-a datorat in mare parte si deschiderii sectorului extern al economiilor si prezentei capitalului strain. Identificarea perspectivelor tarilor central si est-europene in contextul redefinirii relatiilor Est - Vest necesita clarificarea pozitiei acestora la sfarsitul tranzitiei si a potentialului de a atinge obiectivul economic pe termen lung - recuperarea decalajului de dezvoltare fata de tarile vest-europene. Analiza sectorului extern a fost adusa pana la nivelul anilor 2005 sau 2006, astfel ca lucrarea prezinta rezultate actualizate, ceea ce constituie un plus de cunoastere fata de eventualele cercetari anterioare.
Structura volumului cuprinde cinci capitole destinate 1) strategiilor, elitelor si institutiilor in procesul de tranzitie in tarile Europei Centrale si de Est, 2) reformelor structurale si politicilor de stabilizare macroeconomica, 3) comertului exterior al tarilor Europei Centrale si de Est cu Uniunea Europeana, 4) comertului exterior al tarilor Europei Centrale si de Est cu tarile Comunitatii Statelor Independente si 5) investitiilor straine directe in tarile Europei Centrale si de Est.
La inceputul anilor '90, cand a devenit evidenta necesitatea tranzitiei de la economia socialista, planificata centralizat, la economia de piata, existau multe lucrari privind trecerea de la capitalism la socialism, dar nu acelasi lucru se putea spune despre posibila evolutie inversa, aceea a restabilirii pietelor in tarile cu economie planificata. Nici in literatura occidentala nu fusese analizata, cu mijloacele specifice investigatiei stiintifice, o asemenea posibilitate. In fata colapsului politic, deciziile deja presante nu puteau astepta rezultatul dezbaterilor stiintifice. In aceste conditii, au existat propuneri timpurii privind strategiile tranzitiei, care s-au grupat in jurul a doua conceptii. Acest pas nu a eliminat dificultatile tactice profunde, chiar in conditiile existentei unui consens politic privind tinta reformei economice. In plus, schimbarile politice, economice si sociale fundamentale au fost infaptuite in contextul unei crize economice acute, al lipsei de experienta in gestionarea economiei de piata, al institutiilor politice fragile, al presiunii reziduale a structurilor puterii comuniste, al reaparitiei rivalitatilor istorice si a deselor fisurari etnice.
Tarile in tranzitie au urmarit trecerea la economia de piata si, mai precis, la economia capitalista, fara a avea insa, cel putin la momentul initial, o clasa capitalista. In plus, capitalismul era si este un termen generic, iar literatura economica facea distinctie intre capitalismul continental si cel anglo-saxon, intre cel european si cel asiatic, in baza configuratiei institutionale si sociale. Existenta mai multor capitalisme a nascut intrebarea legitima "cum si ce fel de capitalism se construieste in Europa Centrala si de Est" si daca nu cumva regiunea constituie un laborator pentru testarea germenilor capitalismului viitorului.
Facand bilantul a opt ani de tranzitie, economistul polonez Grzegorz Kolodko remarca rolul jucat de interesele particulare ale gruparilor politice, economice si financiare in procesul de decizie privind reformele. Importanta elitelor a fost subliniata si in studii de sociologie. Trecerea la capitalism a insemnat construirea unui sistem social stratificat pe criteriul clasei, in care capitalul economic este dominant, capitalul politic comunist s-a devalorizat, iar rolul capitalului cultural a crescut, favorizand tehnocratia si actorii societatii civile, fosti disidenti. Schimbarea sociala ar putea fi inteleasa ca un proces de ajustare a traiectoriei indivizilor in societate, iar adaptarea treptata la noile conditii si transformarea prin dependenta de cale a fostelor institutii si comportamente au loc simultan.
Calitatea elitelor a generat in fiecare tara un sistem specific de institutii, formale si informale, care au influentat decisiv cursul reformelor. Economisti de marca au observat ca reformele aplicate in societatile din Europa Centrala si de Est au distrus o mare parte din institutiile comuniste formale - legi, regulamente, organizatii, dar, in acelasi timp, institutiile informale din perioada comunista, incluzand relatii, norme si reguli de comportare, persistau in diverse masuri si continuau sa dea forma asteptarilor, stimulentelor si comportamentelor. Mai mult, noi institutii informale apareau in paralel cu noile legi si reguli formale. Reformatorii care incercau sa defineasca si sa introduca noi institutii formale, trebuiau sa inteleaga ca aceste masuri se vor confrunta si vor interactiona cu reminiscentele vechilor aranjamente si cu institutiile informale aparute spontan. Toate aceste aspecte - conceptii majore de reforma, liniile directoare ale acesteia, conditiile initiale, natura elitelor postcomuniste, institutiile formale si informale fac obiectul de studiu al Capitolului I al lucrarii.
Componentele procesului de tranzitie au fost stabilite destul de repede prin preluarea unor principii aplicate anterior de Banca Mondiala si Fondul Monetar International tarilor in curs de dezvoltare din America Latina. Acestea erau exprimate prin sintagma "Liberalizare, stabilizare, privatizare", ulterior fiind adaugata a patra componenta, reforma institutionala. O adevarata confruntare intre economisti privind viteza cu care aceste reforme trebuiau realizate a dus la concluzia ca unele componente ale reformei puteau fi transpuse in realitate rapid ("terapie de soc"), dar altele treptat ("gradualism"). Continutul reformelor intreprinse de tarile ECE este prezentat in Capitolul II, in doua sectiuni: reforme structurale si politici de stabilizare macroeconomica.
Eliminarea monopolului statului asupra proprietatii a constituit o conditie absolut necesara pentru instaurarea mecanismelor pietei, iar crearea unui sector particular in economie a fost considerata "cheia de bolta" a modificarilor sistemului economic. Metodele de creare a sectorului particular, viteza reformei proprietatii, procesul de privatizare sunt prezentate in prima parte a sectiunii reforme structurale. Dezvoltarea pietei de capital, o componenta importanta a tranzitiei, este studiata in partea a doua a sectiunii. Liberalizarea comertului exterior, a investitilor straine si reforma institutionala constituie ultimele parti ale primei sectiunii.
La inceputul tranzitiei, anumite guverne au considerat ca instituirea mecanismului de piata pentru stabilirea preturilor se poate face prin liberalizarea rapida a preturilor. Potrivit aprecierilor unor economisti, in unele tari "terapia de soc" a generat prea mult soc si prea putina terapie. Ca urmare, dezechilibrele din economie au necesitat politici de macrostabilizare. Sectiunea a doua a Capitolului II prezinta politicile aplicate de tarile central si est-europene pentru diminuarea si controlul inflatiei.
Politicile de liberalizare si stabilizare au avut ca efect printre altele afectarea aparatului de productie cu care tarile iesisera din economia socialista. Atingerea obiectivului dezvoltarii durabile a fortat tarile ECE sa-si deschida sectorul extern si sa se integreze in economia mondiala. Comertul exterior a devenit vital pentru dezvoltarea economica. Contrar unor opinii initiale, tarile ECE au inregistrat o crestere considerabila a exporturilor lor catre pietele dezvoltate, indeosebi Uniunea Europeana, simultan cu reorientarea de la pietele fostilor parteneri din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc.
Intrebarea fundamentala actuala este aceea daca tarile central si est-europene au dobandit in urma reformelor o structura economica care sa asigure recuperarea decalajului de dezvoltare si al nivelului de trai al populatiei. Este evident ca pentru aceasta tarile in tranzitie trebuie sa convearga spre structura de productie a tarilor dezvoltate, axata pe marfuri cu continut ridicat de tehnologie si capital uman, si care este reflectata, datorita gradului ridicat de deschidere economica, de compozitia comertului exterior.
Modificarile cantitative si calitative in comertul tarilor Europei Centrale si de Est cu Uniunea Europeana sunt studiate in Capitolul III al lucrarii. Analiza calitativa a comertului exterior este efectuata din perspectiva notiunilor de "avantaj comparativ", "comert intra-industrial" si "segmentare internationala a procesului de productie".
Dupa disparitia CAER-ului si dezmembrarea Uniunii Sovietice, relatiile comerciale intre tarile ECE si noile tari ale Comunitatii Statelor Independente s-au diminuat pana la nivelul garantat de inzestrarea relativa cu factori de productie si de starea economiilor lor. Tarile ECE au inregistrat cu timpul imbunatatiri in structura exporturilor catre Uniunea Europeana si este de presupus ca aceste marfuri noi au inceput sa fie exportate si in tarile Comunitatii Statelor Independente. Verificarea acestei ipoteze are loc in Capitolul IV prin intermediul analizei cantitative si calitative.
Volumul comertului exterior intre tarile ECE si tarile CSI se situeaza potrivit unor economisti sub nivelul potential si din aceasta perspectiva posibilitatile de revigorare a schimburilor prezinta un interes deosebit. Aspectul este studiat in ultima parte a Capitolului IV.
Invechirea aparatului de productie si lipsa competitivitatii economice au fost motivele care au dus la prabusirea sistemului socialist si au impus tranzitia la economia de piata. Modernizarea / retehnologizarea industriei s-a realizat partial cu ajutorul investitiilor straine directe (ISD). Importanta si caracteristicile acestui proces sunt studiate in Capitolul V al lucrarii. Aspectele majore abordate sunt factorii determinanti ai unei investitii straine, caracteristici ale volumului si calitatii investitiilor straine realizate in tarile ECE, efectele ISD asupra economiilor gazda, relatia dintre investitiile straine directe realizate in tarile ECE si aparitia de noi avantaje comparative in comertul lor exterior, perspective privind atragerea de noi investitii de catre tarile ECE.
Lucrarea se mentine in limitele perspectivei economice, desi factorii politic si geopolitic pot explica uneori mult mai bine rationalitatea si oportunitatea unor comportamente si decizii guvernamentale. Obiectivul principal este acela de a forma o imagine asupra pozitiei tarilor central si est-europene in contextul relatiilor cu tarile occidentale si tarile foste sovietice si de a identifica potentialele cai de evolutie economica.
Volumul se incheie cu un capitol de concluzii generale si bibliografie selectiva.
Cuprins:
INTRODUCERE/ 9
CAPITOLUL I. STRATEGII, ELITE, INSTITUTII IN PROCESUL DE TRANZITIE IN TARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST / 16
Introducere / 16
I.1. Strategiile procesului de tranzitie in tarile Europei Centrale si de Est /18
I.1.1. Cauze si caracteristici ale procesului tranzitie/1
I.1.2. Strategii privind tranzitia/ 20
I.1.3. Elemente comune in situatia tarilor ECE la inceputul tranzitiei /2
1.4. Elemente specifice in situatia tarilor ECE la inceputul tranzitiei /29
I.2. Capitalismul, elitele si institutiile postcomuniste in tarile Europei Centrale de Est /33
I.2.1. Consideratii teoretice privind capitalismul postcomunist din tarile Europei Centrale si de Est /33
I.2.2. Elitele postcomuniste ale tarilor Europei Centrale si de Est /36
I.2.3. Institutiile in tarile Europei Centrale si de Est /43
Concluzii / 47
CAPITOLUL II. REFORMELE STRUCTURALE SI POLITICILE DE STABILIZARE MACROECONOMICA IN TARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST /50
Introducere /50
II.1. Reformele structurale in economiile tarilor Europei Centrale si de Est /51
II.1.1. Reforma proprietatii /51
II.1.2. Reforma sectorului bancar /67
II.1.3. Liberalizarea comertului exterior /71
II.1.4. Liberalizarea investitiilor straine de capital /73
II.1.5. Reforma institutionala /74
II.2. Politicile de stabilizare macroeconomica in tarile Europei Centrale si de Est /76
II.2.1. Consideratii privind cauzele inflatiei in tarile ECE /76
II.2.2. Experienta tarilor ECE privind stabilizarea macroeconomica/ 78
Concluzii /86
CAPITOLUL III. COMERTUL EXTERIOR AL TARILOR EUROPEI CENTRALE SI DE EST CU UNIUNEA EUROPEANA / 90
Introducere /90
III.1. Aspecte cantitative ale comertului exterior al tarilor ECE /93
III.1.1. Volumul si dinamica comertului exterior cu marfuri al tarilor ECE /93
III.1.2. Ponderea tarilor ECE in comertul mondial cu marfuri /95
III.1.3. Soldul balantei comerciale in comertul exterior cu marfuri al tarilor ECE /96
III.1.4. Ponderea comertului exterior cu marfuri in PIB-ul tarilor ECE /98
III.1.5. Exporturile si importurile tarilor ECE dupa destinatia geografica / 99
III.1.6. Indicele de concentrare a exporturilor si importurilor tarilor ECE /102
III.1.7. Indicele de diversificare a exporturilor si importurilor tarilor ECE /103
III.2. Aspecte calitative ale comertului exterior al tarilor ECE cu UE – 15 / 104
III.2.1. Similaritatea structurii comertului tarilor ECE si UE /105
III.2.2. Exportul tarilor ECE in functie de continutul produselor /109
III.2.3. Avantajul comparativ al tarilor ECE /113
III.2.4. Comertul intra-industrial al tarilor ECE /119
III.2.5. Comertul tarilor ECE si segmentarea internationala a procesului de productie/ 129
Concluzii / 138
CAPITOLUL IV. COMERTUL EXTERIOR AL TARILOR EUROPEI CENTRALE SI DE EST CU TARILE COMUNITATII STATELOR INDEPENDENTE / 142
Introducere /142
IV.1. Relatiile economice intre tarile Europei Centrale si de Est si Uniunea Sovietica in perioada 1945–1990 /143
IV.1.1. Coordonatele ale activitatii CAER /143
IV.1.2. Schimburile comerciale in cadrul CAER /145
IV.2. Schimburile comerciale intre tarile Europei Centrale si de Est si tarile
Comunitatii Statelor Independente: aspecte cantitative /147
IV.2.1. Volumul schimburilor comerciale intre tarile ECE si tarile CSI /147
IV.2.2. Ponderea blocului CSI in comertul tarilor ECE /150
IV.2.3. Ponderea tarilor CSI in comertul tarilor ECE /152
IV.2.4. Principalele categorii de produse comercializate intre tarile ECE si tarile CSI /154
IV.3. Schimburile comerciale intre tarile Europei Centrale si de Est si tarile
Comunitatii Statelor Independente: aspecte calitative /158
IV.3.1. Modificari in structura exportului tarilor ECE catre tarile CSI /158
IV.3.2. Evolutia specializarii tarilor ECE in comertul cu blocul CSI /161
IV.4. Perspectivele comertului tarilor Europei Centrale si de Est cu tarile Comunitatii Statelor Independente /164
IV.4.1. Potentialul relatiilor comerciale intre tarile ECE si tarile CSI /165
IV.4.2. Indicele de compatibilitate cerere - oferta /166
Concluzii /168
CAPITOLUL V. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN TARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST /172
Introducere /172
V.1. Consideratii teoretice /173
V.1.1. Efecte ale investitiilor straine directe asupra tarii gazda /174
V.1.2. Factori determinanti ai investitiilor straine directe/176
V.2. Aspecte cantitative ale investitiilor straine directe in tarile Europei Centrale si de Est /178
V.2.1. Volumul investitiilor straine directe in tarile ECE /179
V.2.2. Stocul de investitii straine directe in tarile ECE /181
V.2.3. Distributia pe sectoare a investitiilor straine directe in tarile ECE /184
V.2.4. Provenienta geografica a investitiilor straine directe in tarile ECE /186
V.3. Aspecte calitative ale investitiilor straine directe in tarile Europei Centrale si de Est / 188
V.3.1. Performanta tarilor ECE in atragerea de investitii straine / 188
V.3.2. Potentialul tarilor ECE in atragerea de investitii straine / 189
V.3.3. Influenta investitiilor straine directe asupra economiilor tarilor ECE /191
V.4. Investitiile straine directe si comertul exterior al tarilor ECE / 197
V.4.1. Consideratii generale /197
V.4.2. Influenta investitiilor straine directe asupra comertului exterior al tarilor Europei Centrale si de Est /199
V.5. Perspectivele investitiilor straine in tarile Europei Centrale si de Est / 202
V.5.1. Pietele locale /202
V.5.2. Productivitatea fortei de munca / 202
V.5.3. Costul fortei de munca /203
V.5.4. Distribuirea veniturilor din activitatea economica / 204
Concluzii / 205
CONCLUZII GENERALE / 207
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 213
ENGLISH SUMMARY / 225
CONTENTS / 239
Anul apartiei: 2009
Nr. pagini: 239
