Descriere - Tablou cu orbi. In memoriam Nichita
Timp de aproape 10 ani,din anul 1969 si pana in 1978, data aparitiei volumului ,,Epica Magna”, n-a fost inregistrata decat o singura reactie a poetului : tacerea. Apoi fiecare nou volum aparut a avut parte de aceiasi primire rece, fiind invariabil tratat ca un semiesec literar.Totusi Nichita nu s-a confruntat niciodata fatis cu opinia mioapa a vremii. Este epoca in care se consolideaza principalele forme de rezistenta impotriva totalitarismului comunist. Romania a produs atunci trei forme de rezistenta : sincronismul rezistentei prin cultura, protocronismul rezistentei prin traditia ancestrala si rezistenta prin credinta. In pofida faptului ca aveau acelasi clar si infricosator adversar comun, toate si-au istovit energia luptand una impotriva alteia,fiecare incercand sa reziste atacurilor si reprosurilor proferate de celelalte rezistente : sincronismul rezistentei prin cultura a avut de rezistat protocronismului rezistentei prin traditie si de militat impotriva ortodoxismului rezistentei prin credinta ! Acesta este contextul paradoxal in care evolueaza, in paralel si total sloboda ideologic, noua implicare creativa a poetului si neasteptata deschidere pe care o aduce cu sine modul poetic metalingvistic. Aflate in plin razboi socio-cultural, nici sincronismul, nici protocronismul si nici ortodoxismul n-au sesizat mutatia capitala produsa artei cuvantului si poeziei, prin debutul poeticii pnevmatice a necuvintelor . Dovada certa o constitue faptul ca pana la capat, poetul a fost amplu curtat, mai ales de adulatorii defunctei sale glorii poetice ! Exact ca in poemul Tablou cu orbi… Retrospectiv, devine din ce in ce mai evident ca volumele au fost boicotate atat de fobia criteriilor, specifica comentariului postmodernist al epocii, cat si de superficialitatea sistemului de valori instalat in constiinta intelectualitatii liber cugetatoare. Acestor avataruri li s-a adaugat lipsa unei credinte mature si invatate, care toate laolalta i-au restrans nedumeririle existentiale si, finalmente, i-au diminuat periculos perspicacitatea axiologica. Case closed ! (Sorin Dumitrescu)
