Descriere - Stapanul si emisarul sau
Creierul divizat si rolul emisferelor in modelarea culturala si evolutia societatii occidentale
O explorare fascinanta a fiintei umane, fara precedent in lumea psihologiei si a neurostiintelor!
Psihiatru si profesor universitar, cercetator in domeniul neurostiintelor, autorul Iain McGilchrist ne ofera o opera de amploare, Stapanul si emisarul sau, carte la care a lucrat aproape doua decenii si care discuta diferentele dintre cele doua emisfere ale creierului si efectele acestora asupra societatii, istoriei si culturii umane. De ce este creierul impartit in emisfera stanga si in emisfera dreapta? Acest aranjament biologic rafinat i-a nedumerit pe cercetatori secole la rand! Bazata pe o vasta analiza a cercetarilor in domeniul neurostiintelor, Stapanul si emisarul sau ilustreaza cu dovezi biologice, neurostiintifice, psihologice si istorice ca diferenta dintre emisfere este profunda si ne modeleaza lumea in care traim: nu este vorba aici de o simpla impartire a functiilor intre emisfere, cat mai ales de interactiunea dintre doua moduri in sine, coerente dar incompatibile, de a experimenta si modela lumea:
• emisfera dreapta, Stapanul, are viziune de ansamblu, flexibilitate si generozitate; intelege contextul, intregul, spatiul, adancimea, necuprinsul, misterul, taina, perspectiva si rostul partilor in dansul lor impreuna spre o continua si neincetata generare a creatiei;
• emisfera stanga, Emisarul, este orientata spre detalii, prefera mecanicitatea in locul fiintelor vii si este inclinata sa isi implineasca propriile interese; intelege partile, functia fiecarei bucati din intreg, liniaritatea, focalizarea, detaliul, cunoscutul, stadiul de claritate si definitul.
Aceasta diferentiere intre emisferele cerebrale explica originile muzicii si ale limbajului si ne ofera o noua priveliste asupra istoriei filosofiei, precum si a evolutiei bolilor mintale. McGilchrist ne poarta intr-o calatorie prin istoria lumii occidentale urmarind tensiunea dintre aceste doua lumi cerebrale asa cum a fost ea vizibila in curentele de gandire si in credintele marilor filosofi si artisti, de la Asclepius la Magritte.
McGilchrist argumenteaza ca, in ciuda modului clar inferior de a privi si intelege realitatea, influenta emisferei stangi asupra lumii moderne este intr-o crestere fara precedent, acest fapt avand potentiale consecinte dezastruoase pentru noi toti. Importanta contributiei emisferei stangi la realizarile de pana acum ale umanitatii si la ceea ce am devenit noi nu este de subestimat, insa ceea ce spune McGilchrist cu aceasta opera, care incearca sa ne deschida ochii pana nu este prea tarziu, este ca ea trebuie sa-si gaseasca locul potrivit in relatia cu emisfera dreapta pentru a-si putea indeplini rolul crucial pe care il are.
"O capodopera uimitoare, extrem de ambitioasa. Cea mai inteligibila si profunda carte despre lateralitatea creierului, care examineaza cum cele doua emisfere ale creierului uman se diferentiaza, relationeaza una cu cealalta, precum si despre implicatiile grandioase ale acestei descoperiri. Avem doua emisfere cerebrale, fiecare capabila sa functioneze independent. Fiecare are un punct de vedere diferit asupra lumii. Emisfera dreapta – despre care s-a crezut indelung ca este non-dominanta – este, de fapt, Stapanul, care percepe lumea in mod direct, holistic si contextual; emisfera stanga este emisarul sau, menit sa slujeasca Stapanul prin dezvoltarea unei atentii focalizate, atunci cand i se cere asta, si prin crearea unor harti despre lume. McGilchrist arata, printr-o brilianta si bogata analiza a lumii occidentale, cum in diferite ere, artele, stiinta, filosofia si chiar sanatatea psihologica au inflorit cand echilibrul dintre cele doua emisfere a fost mentinut. Dar creierul nostru are plasticitate iar astazi, emisfera stanga a devenit prea domninanta, inhiband emisfera dreapta, si chiar se crede Stapanul.
Prof. Norman Doidge, University of Toronto & Columbia University, NY,
autorul cartii The Brain That Changes Itself
"Cartea de fata este o sinteza de idei magistrala si profund originala despre cum impartirea sarcinilor intre cele doua emisfere ale creierului poate sa ofere o cheie de intelegere asupra naturii umane – e curios ca un astfel de subiect, atat de important, a fost neglijat pana acum.”
Prof. V. S. Ramachandran, Director al Center for Brain and Cognition
la University of California, San Diego, autor al cartilor
The Tell-Tale Brain si Phantoms in the Brain
"Ideile lui Iain McGilchrist despre capacitatile umane sunt unele dintre cele mai provocatoare pe care le-am descoperit – provocatoare in sensul pozitiv.”
Prof. Howard Gardner, profesor in domeniul cognitiei
si educatiei in cadrul Universitatii Harvard, autorul cartii
Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences
"O carte sublim scrisa, erudita, fascinanta si aventuroasa. Cuprinde o varietate de cercetari, de la domeniul neurologiei la psihologie, de la filosofie la primatologie, de la mit la istorie si literatura. Cartea porneste cu incredere de la structura creierului si ajunge la marile epoci ale civilizatiei occidentale, fiind o lectura placuta. Cititorul parcurge cele peste 600 de pagini ale cartii de ca si cum ar citi o poveste de aventuri… McGilchrist ne povesteste despre evolutia rapida a tehnologiei si a experimentelor intr-o maniera fascinanta, plina de detalii si cu luciditate.”
Prof. A. C. Grayling, profesor de filosofie la Birkbeck College,
University of London, text publicat in Literary Review
"Creierul este – si in definitiv trebuie sa fie – o metafora a lumii. In termenii metaforei de Stapan si emisar, Stapanul realizeaza ca are nevoie ca emisarul sa faca o munca anume in numele sau (munca in care el, Stapanul, nu trebuie sa se amestece) si ca, mai apoi, emisarul trebuie sa ii raporteze ce a facut. Pentru asta il numeste ca emisar in primul si in primul rand. Emisarul, totusi, stiind mai putine decat Stapanul, crede ca stie totul si se considera pe sine a fi adevaratul stapan, nereusind astfel sa isi duca la indeplinire sarcina de a raporta inapoi Stapanului cele realizate.”
"Stapanul trebuie sa aiba incredere, sa creada in emisarul sau, pastrand mereu in minte faptul ca increderea i-ar putea fi tradata. Emisarul stie, dar stie gresit, ca este invulnerabil. Daca aceasta relatie rezista, atunci ei sunt invincibili; dar daca se face abuz, atunci nu doar Stapanul va suferi, ci amandoi, din moment ce emisarul (emisfera stanga) ii datoreaza propria existenta Stapanului sau (emisferei drepte).”
Iain McGilchrist
CUPRINS
LISTA IMAGINILOR CARE APAR IN CARTE 15
MULTUMIRI 17
PREFATA LA NOUA EDITIE EXTINSA 19
INTRODUCERE 39
Structura cartii 42
De ce este importanta structura creierului? 46
Importanta de a fi doua 48
Diferentele nu sunt absolute, dar chiar si cele mai mici diferente se pot amplifica 50
Organizarea creierului variaza de la individ la individ 52
Asimetrie esentiala 54
PARTEA I
CREIERUL DIVIZAT
01. ASIMETRIA SI CREIERUL 57
De ce doua emisfere? 58
Expansiunea frontala 63
Asimetria structurala 66
Asimetria de functie 69
Natura atentiei 73
Cum intelegem creierul 74
Concluzie 76
02. CE "FAC” EMISFERELE? 78
Caile catre cunoastere 80
Amploare si flexibilitate versus concentrare si retinere 86
Nou versus cunoscut 89
Posibilitate versus predictibilitate 90
Integrare versus divizare 93
Ierarhia atentiei 94
Intreg versus parte 99
Contextualizare versus abstractizare 102
Indivizi versus categorii 105
Diferentele din similaritate 108
Personal versus impersonal 109
Insufletit versus neinsufletit 111
Empatia si "teoria mintii” 114
Asimetria emotionala 117
Receptivitatea emotionala 118
Exprimarea emotionala 121
Diferentele de afinitate emotionala 122
Ratiune versus rationalitate 128
Corpurile gemene 130
Sensul si implicitul 135
Muzica si timp 139
Adancimea 147
Precizia 150
Constiinta de sine si timbrul emotional 155
Simtul moralitatii 159
Sinele 161
Final: problema "fata?spate” 166
Concluzie 168
03. LIMBAJ, ADEVAR SI MUZICA 170
Noul si familiarul si cele doua moduri de a cunoaste 170
Ce ne spune limbajul despre emisfere 176
Originile limbajului 179
Limbajul sau muzica: cine detine intaietatea? 182
Comunicarea fara limbaj 186
Gandul in absenta limbajului 187
Limbajul si mana 193
Limbajul si manevrarea 197
Metafora 200
Limbajul inradacinat in corp 203
Expansiunea frontalului drept 213
Concluzie 215
04. NATURILE CELOR DOUA LUMI 222
Dewey si James: contextul si natura adevarului 232
Husserl si ideea de intersubiectivitate 234
Merleau-Ponty: empatia si corpul 240
Heidegger si natura existentei 242
Scheler: importanta valorii in constituirea realitatii 254
Doua lumi 258
Faux amis ("falsi prieteni”) 269
Concluzie 276
05. INTAIETATEA EMISFEREI DREPTE 278
Alte dovezi ale rolului principal al emisferei drepte 281
Intaietatea implicitului 281
Intaietatea afectului 287
Intaietatea vointei inconstiente 291
Atat gandul, cat si exprimarea sa isi au originile in emisfera dreapta 295
Reprezentarea este in serviciul prezentarii 298
Functionarea sistemului nervos este in congruenta cu emisfera dreapta 301
Procesarea intermediara indeplinita de emisfera stanga 302
Procesul de integrare 306
Reintegrarea ca aufhebung 312
Ignoranta necesara 317
06. TRIUMFUL EMISFEREI STANGI 319
Relatia dintre emisfere 324
Nivelul 1 326
Nivelul 2 328
Nivelul 3 341
Epilog: pasind ca somnambulii in abis 349
PARTEA A II-A
CUM NE-A MODELAT CREIERUL LUMEA
07. IMITATIA SI EVOLUTIA CULTURII 356
De ce a aparut acest dezechilibru de forte? 358
Cum a aparut dezechilibrul de forte? 361
"Gena imitatiei” 369
08. LUMEA ANTICA 376
Grecia arhaica 383
Gandirea si experienta in perioada clasica a Greciei 387
Cuvantul scris 399
Banii 404
Perioada tarzie 409
Romanii 417
Concluzii 425
09. RENASTEREA SI REFORMA 427
Reforma 446
Inceputurile Iluminismului 457
Concluzie 463
10. ILUMINISMUL 465
Descartes si nebunia 467
Devitalizarea si nevoia de certitudine 472
Claritate inselatoare 474
Simetrie si staza 481
In cautarea egalitatii 484
Stranietatea 490
11. ROMANTISMUL SI REVOLUTIA INDUSTRIALA 493
Trup si suflet 497
Adancimea 505
Melancolia si dorul 511
Problema claritatii si a explicitului 515
Wordsworth si forta izbavitoare a naturii 522
Constientizarea de sine si reprezentarea 526
Cea de-a doua Reforma 531
Revolutia industriala 536
12. LUMEA MODERNA SI POSTMODERNA 539
"Dezlumirea” lumii 539
Modernismul si emisfera stanga 542
Modernism si schizofrenie: fenomenologia centrala 545
Relatia dintre schizofrenie si arta modernista 548
Autoreferentialitatea si pierderea sensului 552
Reprezentare: atunci cand lucrurile sunt inlocuite
de concepte si conceptele devin lucruri 555
Inmultirea afectiunilor caracterizate de deficitele de emisfera dreapta 559
Natura autoperpetuanta a lumii emisferei stangi 564
Problema artei in lumea moderna 564
Muzica moderna 574
Succesul Modernismului 580
Postmodernismul 582
CONCLUZIE
STAPANUL TRADAT
Cum ar arata lumea emisferei stangi? 588
Ar putea emisfera stanga sa reuseasca sa triumfe respectandu-si
propriile criterii? 595
Incercarea emisferei stangi de a ne impiedica sa iesim din propria
sa camera a oglinzilor 599
Corpul 600
Spiritul 602
Arta 605
Oare mai putem spera? 610
Concluzie 628
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 633
INDEX 644
