Descriere - Sinele: Realitate si Subiectivitate
Cuprins:
Cuvant inainte
Prefata
Multumiri
Avertisment
Introducere
Nota autobiografica
Prolog
SECTIUNEA INTAI
Procesul
SECTIUNEA A DOUA
Intelegerea divinitatii
SECTIUNEA A TREIA
Obstacolele
SECTIUNEA A PATRA
Transcendenta
SECTIUNEA A CINCEA
Recontextualizarea
ANEXE
"Sinele: Realitate si Subiectivitate” concluzioneaza prezentarea unei de mult prezise Inaintari In cunoasterea umana. Explica si descrie substratul si esenta constiintei asa cum a evoluat de la prima aparitie ca viata pe Pamant si pana la formarea egoului uman, si mai departe, transcendenta ego-ului catre Realiatea Iluminarii si Prezenta Divinitatii.
Pe o scara de referinta a nivelelor constiintei care calibreaza nivelul adevarului de la 1 la 1000, Putere versus Forta calibreaza la 850, Ochiul Sinelui la 980 iar volumul final al acestei trilogii, Sinele, calibreaza la 999,8.
Claritatea nemaiIntalnita si luciditatea cu care este prezentat acest subiect atat de special faciliteaza Intelegerea cititorului.
Unii oameni simt prezenta Dr. Hawkins ca fiind prezenta unui Bodhisattva. Un Bodhissatva lucreaza pentru a depasi imperfectiunile la nivelul Pamantului si lucreaza cu civilizatia ca un Intreg, eliminand balastul care nu ne serveste, sporind ceea ce avem nevoie pentru ne Intari.
In prezentarea sa, Dr. Hawkins descrie stari avansate de constiinta si calea catre iluminare. Natura constiintei este descrisa In termeni care recontextualizeaza si simplifica procesul spiritual. Realitatea nonlineara a iluminatului este prezentata astfel Incat sa poata fi Inteleasa de mintea rationala.
Aceasta expunere a starii iluminarii este atat unica, cat si explicita, neascunzand sub masca unor generalitati spirituale nimic din particularitatile iluminarii, asa cum Intalnim In stilul lucrarilor clasice spirituale traditionale. Analizand natura de baza a gandirii umane si structura ego-ului Insusi, Dr. Hawkins pune la dispozitia oricui cheia pentru a trecerea dincolo de ultima bariera Intru avansarea civilizatiei si stiintei; el detaliaza modul In care oricine poate sa rezolve pentru sine una cele mai importante dileme ale omenirii, cum sa determine pe loc adevarul de falsitate din orice afirmatie sau fapt. Apoi explica si descrie procesul Inaintarii catre potentialul ultim.
In cazul cartii de fata, asa cum s-a Intamplat si prin citirea volumelor Putere versus Forta si Ochiul Sinelui, nivelul constiintei cititorului cunoaste o crestere masurabila prin simpla expunere la subiectele abordate, ce sunt prezentate In campul puternic al contextului.
Conflictul este rezolvat In chiar mintea studentului prin intermediul unei recontextualizari care solutioneaza dilema. NeIntelegerile si adversitatea pot fi rezolvate prin identificarea pozitionalitatilor eului, ceea ce constituie fundamentul suferintei umane.
Fragment din Capitolul 1
Profesori si studenti
I: Cum Imi dau seama daca merg In directia corecta?
R: Directia este un concept linear. Ceea ce va Intrebati, probabil, este daca drumul pe care Il urmati este potrivit si valid. Aceasta este o Intrebare importanta si reprezinta o dovada de modestie In cadrul constientizarii de catre eu/minte a incapacitatii sale de a deosebi adevarul de falsitate. Nivelul constiintei oricarei Invataturi sau a oricarui Invatator din trecut sau din prezent poate fi verificat. De asemenea, cu ajutorul testului kinesiologic, se poate verifica daca drumul urmat este cel potrivit.
I: De ce exista atat de multe descrieri diferite ale lui Dumnezeu?
R: Aceste descrieri reflecta capriciile proiectiilor antropomorfice ale eului. Din cauza limitarilor sale inerente, eul nu Il poate cunoaste pe Dumnezeu prin intermediul experientei. Dumnezeu reprezinta subiectivitatea absoluta care fundamenteaza existenta si capacitatea de constienta. Dumnezeu transcende timpul, spatiul sau caracteristicile umane. De-a lungul istoriei, toate descrierile fiintelor iluminate cu privire la Realitatea Ultima au fost identice. Nu exista decat o singura Realitate Suprema.
Zeii mitici ai culturilor antice, asemenea semi-zeilor si zeitatilor, aveau domenii sau functii limitate, cum ar fi zei ai fertilitatii, ai naturii sau ai recoltei. In locul Realitatii Divine au fost fabricate pseudo-zeitati ce prezentau limite evidente care, prin definitie, le-ar fi eliminat sansa de a fi Zeul suprem al Creatiei.
Intrucat Divinitatea sau Dumnezeul nemanifestat transcende orice fel de descriere, Realizarea Suprema este radicala si pur subiectiva, fiind lipsita de orice fel de continut. Constientizarea divinitatii absolute a Infinitului Suprem ar fi inacceptabila pentru entitatile ce sunt Inselate In pretinderea dumnezeirii. Putem afirma apoi ca o zeitate falsa este o entitate care a refuzat adevarul In favoarea puterii, mandriei si a controlului asupra celorlalti, una care a cedat In fata erorii luciferice ce proclama ca eul este Dumnezeu (i.e., megalomanie). La baza acestei erori sta lipsa disponibilitatii de a abandona suveranitatea eului Totalitatii lui Dumnezeu.
Realitatea Absoluta nu are nici un fel de nevoi, deoarece deja este Tot Ceea Ce Este. Puterea Insasi nu are nici o nevoie de putere. Puterea Infinita nu are nici un fel de nevoie de a controla ceva. Prin analogie, cerul nu are nevoie de nori, dar nici nu Ii creeaza sau distruge. Norii apar In cadrul spatiului sau atotcuprinzator si lipsit de limite. Cerul nu ucide norii, nu se razbuna pe acestia si nici nu-i pedepseste. Cerul ofera egalitate tuturor norilor, precum si contextul pentru formarea sau disparitia aparentei lor perceptuale.
I: Descrierea lui Dumnezeu ca Fiinta Suprema suna aproape impresonal.
R: Eul gandeste In termeni de relationare si de aceea contextualizeaza o relatie Intre doua fiinte separate. Copilul din structura eului spera ca Dumnezeu va fi asemenea unui superparinte ideal. Totusi, odata cu aceasta descriere apare si reversul medaliei, reprezentata de teama de a nu-l nemultumi pe acest parinte.
In contrast cu perceptiile eului despre Dumnezeu, Realitatea Absoluta a Sinelui reprezinta manifestarea lui Dumnezeu ca Insasi esenta existentei. Iubirea Prezentei este extrem de personala si experimentata ca o pace si o securitate infinita, ca o siguranta a eternitatii care exclude orice posibilitate a unui "sfarsit" imaginar care sa fie temut. Dumnezeul Prezentei completeaza bucuria desavarsirii. Iubirea nu este o "calitate" a lui Dumnezeu, ci este Insasi esenta Acestuia. Pentru Prezenta nu exista nici un sentiment al "altcinevacitatii". Dumnezeu reprezinta Realitatea atotcuprinzatoare a prezentului fara sfarsit. Nu exista nici un "altul" de care sa ne temem sau pe care sa Il multumim.
Prin analogie, soarele nu se joaca de-a v-ati-ascunselea In momentul In care norii credintelor eului sunt Inlaturati. Se descopera ca, de fapt, soarele stralucise In tot acest timp. Lumina si caldura soarelui radiaza pentru ca reprezinta esenta si calitatea Innascuta si intrinseca a acestuia. Spre deosebire de soarele Pamantului, Soarele Dumnezeiesc este permanent. Pentru Infinit, aparitiile si disparitiile universurilor nu prezinta nici o semnificatie. Ceea ce constituie Sursa vietii si a universului nu se supune aparitiei si disparitiei. Gloria si stralucirea lui Dumnezeu nu are nici un fel de cerinte.
I: Care este antidotul Indoielii?
R: Constienta lui Dumnezeu este umbrita de cinism, scepticism, precautie rationala, negativism sau chiar ignoranta. Adesea, motivul fundamental dezvaluie raspunsul. Eului nu Ii place sa-i fie schimbata imaginea despre lume, nici macar sa fie adusa In discutie. Din teama, Isi protejeaza paradigma asupra realitatii. Se poate simti amenintat de informatii contradictorii si poate deveni defensiv deoarece este pus Intr-o lumina "proasta”. De asemenea, Ii displace sa Isi asume responsabilitatea pentru opiniile sale deoarece, facand aceasta, i s-ar putea imputa ca aceste opinii sunt mentinute prin alegere.
Conflictul poate aparea datorita loialitatilor religioase sau de grup, respectiv datorita traditiilor etnice sau de familie. Cu toate acestea, loialitatea cautatorului spiritual cu adevarat angajat nu se poate manifesta decat fata de Dumnezeu. De asemenea, Indoiala poate fi un semnal sanatos, care anunta ca individul In cauza se afla Intr-un loc gresit din punct de vedere spiritual. Pe masura ce naivitatea se disipeaza In maturitatea spirituala, discernamantul poate emite un semnal de avertizare. Daca apar Indoieli, este bine Intotdeauna sa va opriti. De asemenea, se poate Intampla ca la un moment dat sa depasiti grupul pe care-l frecventati sau Invatatura Impartasita; atunci Inseamna ca este timpul sa mergeti mai departe.
Indoiala poate fi motivata de teama ca poate surveni o pierdere a identitatii obisnuite de sine sau a credintelor adoptate. Pentru a risipi orice urma de Indoiala, nu trebuie decat sa identificam motivatiile, putand utiliza testarea kinesiologica drept mijloc de verificare. Gratie raspunsurilor sale simple (prin "da" si "nu"), testul kinesiologic este atat de rapid si exact, Incat fiabilitatea sa este limitata doar de modalitatea corecta de a pune Intrebarile si de respectarea regulilor de baza. Chiar si schimbarea unui singur cuvant (pe motiv ca ni s-ar putea parea irelevant), poate genera un raspuns total diferit. De aceea, este recomandat sa puneti o serie de Intrebari pe care apoi sa le verificati. In cazul aparitiei unei discrepante, fie ea si aparenta, chestionarea viitoare va dezvalui sursa erorii. Afirmatiile neatente pot conduce la raspunsuri Inselatoare.
De exemplu, nivelul constiintei lui Carl Jung fusese calibrat, de-a lungul anilor, aproximativ la valoarea 520. Un intervievator a afirmat: "Carl Jung calibreaza peste nivelul 500", dar raspunsul obtinut a fost "Nu". In momentul In care Intrebarea a fost reformulata In: "Carl Jung a calibrat peste nivelul 500", raspunsul a fost "Da". Raspunsul pentru "Jung calibreaza peste nivelul 500" a fost negativ, pur si simplu, deoarece Carl Jung a decedat.
Pentru a verifica valoarea unui Invatator sau a unei cai spirituale, cel mai important lucru care trebuie aflat este daca acestea calibreaza peste nivelul 200. Pentru fiecare nivel exista Invatatori si Invataturi valide. O Invatatura care calibreaza In marjele nivelului 300 sustine disponibilitatea si utilizarea puterii personale cu entuziasm. Uneori, un grup entuziast si angajat se poate dovedi mult mai de ajutor decat citirea unor texte avansate. Daca exista un decalaj prea mare Intre nivelul discipolului si cel al Invatatorului, o cantitate mare de informatie se poate pierde sau poate sa nu fie asimilata.
Un Intelept iluminat se poate afla la un nivel foarte Inalt al constiintei, si totusi poate sa nu fie capabil sa emita Invataturi, asa cum faptul de a fi un mare pianist nu presupune neaparat si abilitatea de a fi un bun profesor de pian. Pe langa virtuozitate, este nevoie si de alte abilitati pentru a fi capabil sa oferi Invataturi.
Un Invatator perfect ar trebui sa aiba rabdarea de a explica adevarurile diverselor nivele prin contextualizarea lor Intr-o asemenea maniera, Incat sa devina auto-evidente. Aceasta capacitate presupune ca Invatatorului Ii sunt familiare atat toate nivelele de constiinta, cat si toate problemele ce apar In fiecare nivel. In plus, Invatatorul ajuta la rezolvarea dualitatilor si pozitionalitatilor inerente fiecarui nivel, precum si a perechilor de contrarii ce rezulta de aici.
Cunostintele Invatatorului trebuie sa provina numai din revelarea interioara a adevarului, ce Insoteste iluminarea si reprezinta semnul distinctiv al acesteia. Acest lucru are drept rezultat o certitudine inconfundabila si o autoritate Innascuta, pe care numai adevarul absolut o poate transmite. Adevaratul Invatator clarifica ceea ce este cunoscut prin intermediul Prezentei (denumita In mod clasic, Purusha). Sursa Intelegerii Invatatorului nu provine din exterior. Prin urmare, citatele din Invataturile maestrilor faimosi ai istoriei sunt utilizate doar In scopul clarificarii si familiarizarii ascultatorului. Invatatorul iluminat nu are nevoie de confirmari exterioare.
Invatatorul ideal identifica nivelul adevarului ce este rostit. In actuala comunitate spirituala, acest nivel poate fi identificat In mod precis, prin intermediul calibrarii kinesiologice a adevarului. Sursa Intelegerii Invatatorului este sacra, neavand astfel nevoie sa fie aparata. Adevarul spiritual este complet prin el Insusi, deoarece se sprijina pe propriul merit. Este auto-evident si nu necesita nici un fel de dovezi sau acord exterior. Subiectivitatea absoluta a adevarului revelat exclude orice consideratii sau incertitudini, ce izvorasc numai din eu. In momentul In care eul se prabuseste, orice neIntelegere Inceteaza si este Inlocuita de liniste. Indoiala este eul. Se poate afirma ca eul este, In primul rand, o structura complexa a Indoielii, ce se mentine fabricand probleme, Intrebari si distrageri interminabile si de nerezolvat. In momentul In care este confruntat cu certitudinea coplesitoare a Adevarului Absolut, asa cum este reflectat din Sine, eul se prabuseste si moare literalmente. De fapt, aceasta este singura moarte posibila si numai sinele iluzoriu este vulnerabil In fata ei.
