Descriere - Segregarea urbana. Separati dar impreuna - Viorel Mionel
Este destul de facil sa enumeri lucrurile care par sa apartina orasului. Scuaruri, parcuri si pizzerii care clocotesc de oameni. Cafenele stradale si restaurante etnice. Magazine universale elegante. Metrouri si pasaje. Autobuze, tramvaie si troleibuze. Trotuare neastamparate. Strigatele comerciantilor stradali. Zgomotul traficului. Zgarie-nori indrazneti. Mall-uri si parcuri industriale. Edificii sportive gigantice precum stadioanele. Oameni imbracati nonconformist sau revoltator. Magazine stradale. Slum-uri, ghetouri, cartiere elitiste si case inchiriate. Cersetori si drogati. Cladiri imbracate in praf si funingine. Smog. Apa impura de la robinet. Nu trebuie uitate nici salile de expozitii, centrele de conferinte, galeriile de arta sau spatiile culturale. Coltul gastilor/bandelor, depozitele logistice si noile centre media. Nici monumentele si muzeele, ori aleile comerciale si aeroporturile nu trebuie omise. Si lista poate continua la nesfarsit. De asemenea, este destul de usor sa enumeri acele adjective care pot da un anumit sens pentru ceea ce sunt orasele in general. Rapid, tare, zgomotos, indraznet. Divers, cosmopolit, superficial. Nenatural, inuman, anonim. Riscant, elegant, orbitor, periculos. Toate aceste cuvinte transmit ceva in functie de modul in care sunt experimentate si percepute orasele; in functie de modul in care sunt ele intelese. Cu toate acestea, este destul de dificil sa definesti ce face un oras sa fie intr-adevar oras, si care sunt fortele care fac viata sa fie cu adevarat urbana.
Lucrarea de fata, evident, nu si-a propus sa defineasca orasul sau sa raspunda la intrebarile legate de viata urbana in general ci, mai degraba, doreste sa aduca, atat in atentia specialistilor, cat si a nespecialistilor, problema segregarii urbane. Prin urmare, daca ar fi sa ne raportam la viata urbana, subiectul acestei analize are in vedere doar o mica parte a vietii urbane, care reprezinta doar o rotita a complexului mecanism urban. Nu putem intelege orasul chiar si alocandu-i o mie de adjective sau enumerandu-i lucrurile care par sa-i apartina. Enumerarea elementelor si aprecierea lor nu ajuta deloc. Ceea ce da cu adevarat valoare unui oras, este modul in care acesta functioneaza si maniera in care functionalitatea lui multumeste urbanii (locuitorii orasului). Satisfacerea nevoilor psihice si fizice creeaza premisa pentru ca locuitorii sa nu caute un loc mai bun; contrar indivizii parasesc locatia pentru a duce o viata mai buna si mai civilizata in alt oras. Iata care sunt motivele pentru care auzim adesea ca orasele din tarile nordice sunt cele mai prielnice locuirii. Si, totodata, motivul pentru care oamenii din jurlul nostru, locuitori ai Bucurestiului, vorbesc adesea de dorinta apriga de a pleca din oras. Segregarea este prezenta in aproape toate orasele lumii. Insa in unele dintre ele actiunea ei este aproape insesizabila, intrucat nu are atat de multe fatete de manifestare. Prin urmare, fara doar si poate, unul dintre factorii care formeaza repulsii fata de un oras este si segregarea urbana, element esential al geografiei urbane.
Deci ne confruntam cu o problema. In timp ce multe dintre temele care au incantat geografii urbanisti au fost abordate in lucrari de specialitate, segregarea urbana a fost considerata fie subscrisa altor probleme urbane (saracie, mobilitate, locuire, infrastructura tehnico-edilitara etc.), fie pur si simplu lasata deoparte, devenind astfel terenul de analiza al altor specialisti (sociologi in special, dar si economisti, istorici, arhitecti etc.). Astfel, un concept spatial definitoriu pentru dinamica urbana a scapat analizelor geografice, pierzandu-se mult din calitatea studiilor intreprinse. Ca atare, in forurile decizionale urbane abia daca se aminteste de studiile si cercetarile geografice, intrucat ele sunt considerate adesea nepractice; intaietate capatand celelalte domenii amintite, fapt care s-a repercutat si asupra morfologiei si structurii socio-spatiale urbane actuale. Si atunci, probabil, ne este mai usor sa intelegem de ce Bucurestiul nu este multumitor pentru locuitorii sai. Cu alte cuvinte, trebuie precizat ca segregarea urbana nu este literalmente singurul lucru ce-i lipsea geografiei urbane, insa este unul dintre cele mai importante. Structurile socio-spatiale si alegerile acestora genereaza baza dinamicii spatiale intr-o asezare (atat urbana, cat si rurala). Iar intelegerea geografica a acestor forme spatiale, poate completa golurile lasate libere de celelalte stiinte, sau altfel spus, studiile geografice din domeniul segregarii urbane pot imbogatii multi-disciplinaritatea abordarilor urbane in scop functional.
Importanta cartii Segregarea urbana. Separati dar impreuna este data in primul rand de noutatea subiectului pentru literatura nationala si de analiza teoretico-metodologica a procesului de segregare privit intr-o maniera integrata la nivel urban. Cumularea logica a conceptelor urbane si sociale care mijlocesc segregarea, impreuna cu filtrarea acesteia prin mai multe domenii stiintifice, urmate de tipologizarea formelor sociale si spatiale intalnite in literatura de specialitate si schitarea celor mai importante cauze si efecte urbane, au constituit un prim element in analiza lucrarii. Iar in al doilea rand, valoarea acesteia rezida din analiza concreta si practica a cazului capitalei, unde elementele teoretice au fost riguros aplicate prin intermediul metodelor socio-geografice (calitative si cantitative).
Un prim pas in dezvoltarea subiectului l-a avut motivatia alegerii temei, care a stat in legatura cauzala cu modificarile succesive petrecute dupa revolutie in structura si functionalitatile Bucurestiului, precum si datorita faptului ca astazi cele mai multe orase sunt definite, nu prin omogenitate, ci mai degraba prin eterogenitate (etnica, economica, functionala etc.). Prefacerea continua a spatiilor urbane sub actiunea directa a calitatii vietii este o realitate sociala si geografica. Evolutia spatiilor urbane este generata de o serie de fenomene: segregarea socio-apatiala, gentrificarea, renovarea urbana, mobilitatea rezidentiala, precum si altele. Zonele fie devin prea costisitoare din punct de vedere economic, generand eliminarea celor care nu isi pot permite sa locuiasca intr-o astfel de zona, fie spatiile nou create sunt greu accesibile anumitor categorii sociale. Tot acest complex de factori genereaza spatii insemnate unde anumite clase sociale nu au acces sau din care anumiti indivizi sunt exclusi. Vizibila cu precadere dupa 1989, aceasta dinamica a afectat si Bucurestiul intr-o maniera destul de intensa. A vorbi despre Ferentari astazi fara a aminti de rromi, saracie si delicventa, sau despre Cotroceni si Primaverii fara a avea in minte populatia bogata care locuieste acolo, este ca si cand ai incerca sa prezinti capitala fara marile sale edificii culturale (Ateneul, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Biblioteca Nationala, Cercul Militar National s.a.) realizate sub obladuirea lui Carol I, admitand ca acesta nu a avut niciun rol in evolutia culturala a orasului.
Mai mult, in conditiile capitalismului si democratiei, fiecare este liber sa aleaga unde doreste sa se localizeze. Un motiv in plus pentru interesul suscitat de aceasta tema, a fost maniera in care diferite grupuri sociale se concentreaza in spatiu, nu numai in functie de venit, dar si de etnie, rasa, educatie sau religie. Pe de alta parte, curiozitatea stiintifica a starnit interesul aflarii raspunsului la intrebarea daca si in Bucuresti aceste forme de concentrare spatiala sunt prezente si ce efecte genereaza ele? Astfel, scopul si obiectivele lucrarii au avut doua dimensiuni. Prima dimensiune a fost aceea de a crea un cadru teoretic si metodologic pentru viitoarele abordari ale segregarii urbane, iar cea de-a doua s-a concentrat pe analiza cazului bucurestean conform metodologiei dezvoltate in prima parte a lucrarii. Demersul stiintific a necesitat, dupa cum era si normal, imprumuturi teoretice si metodologice din alte stiinte. Practic cel mai important si inedit element stiintific al acestei lucrari il reprezinta analiza segregarii urbane pentru cazul Bucurestiului. Totodata, analiza asupra segregarii urbane cu aplicabilitate practica asupra Municipiului Bucuresti, aduce si alte elemente de noutate pentru studiile in domeniu si care se gasesc tratate pe larg in paginile cartii. Ca atare, lucrarea de fata, asa cum am mai mentionat deja, capata si veleitati practice dovedind reale modalitati de aplicabilitate. Urmarind tendintele, mutatiile si mobilitatile spatiale postdecembriste ale capitalei la nivel social, coroborate cu mecanismele administrative si politice ale autoritatilor, lucrarea de fata poate oferi solutii palpabile pentru o dinamica urbana viitoare, in care segregarea sa fie din ce in ce mai mult diminuata. Printre efectele cele mai nedorite ale segregarii ce imbraca forme spatiale se numara ghetourile si slum-urile. Lipsa banilor si a oportunitatilor ii impinge pe locuitorii ghetourilor si slum-urilor spre ilegalitati, consum de droguri si violenta. Totodata, lipsa educatiei perpetueaza agonia sociala a acestor spatii urbane. Pornind de la studii de acest gen, autoritatile locale trebuie sa incerce eliminarea problemelor sociale cu cele mai mici costuri posibile si fara a cadea in capcana "asistarii sociale”. Cu alte cuvinte, luarea de masuri se va baza pe zicala nu da peste flamandului, ci da-i undita si invata-l sa pescuiasca. Neluarea de masuri urgente pentru eradicarea saraciei, inseamna accelerarea dinamici spatiale a populatiei care locuieste aici. In alta ordine de idei, neluarea de masuri acum, inseamna costuri mult mai mari pe viitor.
Acestea fiind spuse, credem ca demersul lucrarii, structurata in doua parti si sapte capitole este unul logic si are ca punct de plecare cadrul teoretico-metodologic al segregarii urbane. In aceasta prima parte a lucrarii au fost analizate cateva concepte spatiale de mare pret pentru intelegerea si deslusirea temei, au fost tipologizate formele de manifestare a segregarii in mediul urban, apoi au fost prezentate cauzele si efectele acestui proces, pentru ca in finalul primei parti sa fie evidentiate dimensiunile segregarii si modalitatile de cuantificare ale acesteia. Mai departe, in cea de-a doua parte a analizei, segregarea urbana in Municipiul Bucuresti si in spatiile limitrofe ale acestuia, ne-am oprit asupra catorva repere istorice si toponimice care reflecta evolutia segregationista a orasului, dupa care atentia s-a concentrat pe problematica spatiala postdecembrista a capitalei cu implicatii directe asupra segregarii. In finalul celei de-a doua sectiuni a lucrarii, tematica abordata s-a focusat pe argumentarea modului in care populatia orasului percepe acest proces si pe dinamica rezidentiala viitoare in vederea deslusirii tendintelor mobilitatii.
Primul capitol al lucrarii, Consideratii teoretice asupra conceptelor spatiale si cel al segregarii, abordeaza doar acele elemente spatiale care provoaca sau mijlocesc formarea segregarii urbane. Astfel s-au avut in vedere conceptele utilizate in geografia urbana si in cea sociala (spatiu urban, suburbanizare, gentrificare, cartier, ghetou s.a.), dupa care segregarea a fost prezentata in conformitate cu modul de abordare propriu diferitelor stiinte cointeresate de subiect (geografie, sociologie, economie, istorie etc.). Iar in finalul capitolului, am incercat sa definim segregarea (filtrand-o prin mai multe domenii, de data aceasta mai mult de natura tehnica, pentru a evidentia uluitoarele contraste care apar in domeniul social si urban) si sa-i aducem aproape varietatea terminologica ce-i este specifica. De pilda, s-a urmarit modul in care definesc specialistii din domeniul constructiilor sau din metalurgie segregarea, in comparatie cu cei din stiintele sociale. S-a constata ca exista o mare diferenta intre cele doua de natura problematica pentru societate si pentru cei care se ocupa cu studiul ei (inclusiv geografi). Iar cat priveste terminologia, in capitolul 1 este cuprinsa aproape toata paleta terminologica data de nuantele segregarii imprimate in spatiul urban.
Cel de-al doilea capitol se ingrijeste de Tipologia segregarii in mediul urban, care nu este altceva decat simpla dezvoltare conceptuala a macro-terminologiei utilizate pentru descrierea si analizarea spatiilor segregate. Pentru a intelege mai bine ce inseamna macro-terminologia segregarii, in capitolul doi sunt explicate modurile in care se impart diferitele forme de manifestare a segregarii. In primul rand este vorba de doua mari forme de manifestare (segregare sociala si segregare geografica) ce la randul lor se subdivid in mai multe categorii. Dar inainte de a expune categoriile si carei forme de manifestare se subscriu, ar trebui nuantat faptul ca segregarea sociala pune accent pe populatie si pe formele sociale ale acesteia, in timp ce segregarea geografica influenteaza spatiul si morfologia urbana, prin inducerea unui peisaj aparte cu trasaturi proprii si identitate proprie. Nu trebuie pus semnul de egalitate intre segregare sociala si marginalizare sociala, intrucat cea din urma presupune numai lipsuri materiale, iar cea dintai se compune din formele sociale cu expresie spatiala a etniei, rasei, inegalitatii veniturilor, educatiei si religiei. Sunt discutate astfel in cadrul primei parti a capitolului mecanismele segregarii rasiale, segregarii etnice, segregarii socio-economice, ale celei confesionale sau religioase, si nu in ultimul rand, ale celei educationale.
Existenta legaturilor stranse dintre cele doua forme de manifestare a segregarii, caci ele se interconditioneaza, atat la nivel social, cat si in plan geografic, naste categorii spatiale de manifestare dintre cele mai diverse. Astfel, capitolul doi se incheie cu analiza slum-urilor si a arhitecturii arealelor urbane ocupate de populatia ce dispune de venituri mari si foarte mari sau, dupa cum i-am denumit uneori in cadrul analizei, a privilegiatilor urbani.
Capitolul trei Cauzele si efectele segregarii urbane debuteaza cu cea mai importanta cauza a segregarii urbane: inegalitatea veniturilor si statutul socio-economic. Alaturi de aceasta cauza majora, literatura socio-geografica de specialitate – atat nationala, cat si internationala – aduce in discutie mult mai multe cauze pe care, desigur, nu le puteam scapa din vedere. Saracia populatiei insotita de aproape toate formele ei de manifestare (relativa, absoluta, severa, extrema, reziduala, de lunga durata etc.) se gaseste in randul preocuparilor analizate in cadrul acestei sectiuni. Mai mult, discriminarea – pe piata imobiliara, in educatie s.a. – si preferintele personale reprezinta alti doi factori generatori ai disfunctionalitatilor urbane in aparitia segregarii, motiv pentru care nu puteau fi omisi. La fel de numeroase, daca nu chiar mai numeroase, sunt efectele segregarii urbane. Drept urmare, in paginile dedicate capitolului trei sunt expuse efectele care influenteaza calitatea locuirii si pe cea a cartierelor, oportunitatile sociale de orice fel, clasele sociale si comportamentul electoral. Simultan au fost atinse acele efecte care imbraca forme extreme, precum: comportamentul delicvent, ghetoizarea culturii urbane, poluarea mediului si subrezirea sanatatii locuitorilor din spatiile segregate sarace.
Trecand la ultimul capitol al primei parti, capitolul patru (Dimensiuni si modalitati de cuantificare a segregarii), vom putea constata ca segregarea imbraca mai multe dimensiuni urbane si, totodata, poate fi cuantificata. Importanta acestui capitol consta in disecarea celor cinci dimensiuni urbane ale segregarii: uniformizare, expunere, concentrare, centralitate si grupare, fiecare avand propriul mod de analiza si ajutand in maniera practica la diminuarea segregarii.
Ultimele trei capitole sunt afectate studiului de caz reprezentat de Municipiul Bucuresti si de spatiile limitrofe ale acestuia care stau in legatura cauzala cu el prin functiuni si mod de manifestare. Dupa cum urmeaza, prima sectiune a studiului de caz si cel de-al cincelea capitol al cartii, abordeaza cu precadere elementul istoric si se intituleaza Repere istorice si toponimice ale segregarii, evident, in Municipiul Bucuresti. In linii mari, analiza sectiunii porneste de la premisa ca Bucurestiul a avut de-a lungul istoriei o evolutie zbuciumata si pregnant segregationista. Numai daca ne gandim la modul cum au fost primiti armenii in oras, la spatiul in care s-au asezat si la amprenta toponimica pe care au lasat-o, ne putem face o idee despre ce a insemnat separarea comunitatilor in vatra orasului. Prin urmare, analiza porneste succesiv si logic de la prezentarea sitului sau locului din care s-a dezvoltat orasul, avanseaza catre expunerea comunitatilor care au influentat in timp istoric spatiul urban, adica a alogenilor, merge mai departe in directia analizei formelor spatiale generate, si anume a mahalalelor, si se incheie cu prezentarea toponimelor stradale, ca urmare a expresiei in timp a comunitatilor etnice conlocuitoare.
Penultimul capitol, Bucurestiul dupa 1989: evidente empirice si aparitia unor noi forme spatiale de segregare, se apropie de prezent. Aici au fost culese mai multe informatii care au ajutat la formularea si identificarea anumitor spatii afectate de diferite forme de segregare, transpuse pe o harta la sfarsitul capitolului. Pe langa acest fapt, cuprinsul capitolului sase include: problematica tipurilor de locuinte, distributia spatiala a populatiei in functie de mai multi indicatori (educatie, somaj, asistenta sociala etc.), dinamica gentrificarii si amprenta autosegregarii, evolutia socio-urbana din spatiile periferice unde grupurile potente financiar au incercat sa se concentreze pentru a fugi de agitatia urbana si cateva evidente empirice asupra unor ghetouri si slum-uri bucurestene. Tot ca urmare a cercetarilor empirice au fost expuse premisele si perspectivele aparitiei unui cartier china town, tinand cont de faptul ca in momentul de fata a treia comunitate etnica din Bucuresti, in functie de numarul membrilor, este cea chineza.
Cercetarea segregarii urbane din Municipiul Bucuresti se incheie cu capitolul sapte in care au fost abordate Perceptia segregarii urbane si preferintele rezidentiale ale locuitorilor. Avand in vedere metodologia abordarii teoretice, in ultimul capitol s-a incercat aflarea raspunsurilor la anumite intrebari prin prisma perceptiei. Astfel, rezultatele aplicarii unui chestionar si a unei anchete sociale au fost interpretate si au constituit baza cercetarii din ultima sectiune. Printre sectiunile acestui subcapitol se regasesc anumite aprecieri asupra segregarii urbane din perspectiva celor intervievati si unele tendinte posibile de evolutie.
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 198
