Descriere - Schisma rosie (Romania si declansarea conflictului sovieto-iugoslav 1948-1950)
Florin Constantiniu si Adrian Pop
? Politica antititoista a comunistilor balcanici ?
La sugestia Moscovei, liderii partidelor comuniste, rebotezate muncitoresti, si-au schimbat atitudinea fata de Maresalul Tito. Din eroul antinazist, slavit de popoarele democratiilor populare, Tito s-a transformat in ? spionul tradator ?. De la Varsovia pina in Tirana, elita politica iugoslava era demonizata, iar atasamentul fata de Kremlin era proclamat cu tarie.
Lepadarea lui Dimitrov
Proiectata federatie dintre Iugoslavia si Bulgaria daduse mari batai de cap lui Stalin. Interventia brutala in relatiile diplomatice ale celor doua state l-a speriat pe Gheorghi Dimitrov, fostul conducator al Cominternului si liderul Partidului Comunist Bulgar (PCB). Pentru a-i demonstra Moscovei credinta, Dimitrov a declansat atacul propagandistic asupra fostului sau prieten Tito. Dupa moartea lui Dimitrov (iulie 1949), sarcina de acuzator a revenit lui Raico Damianov, membru de frunte al Biroului Politic al PCB. Acesta a imaginat o ? monstruoasa ? alianta intre Iugoslavia si Turcia capitalista, indreptata impotriva... Bulgariei. A inclus chiar si Grecia in alianta antibulgareasca ! O alta invinuire ce se aducea ? clicii lui Tito ? era prezenta nestingherita a ? agentilor imperialisti ? americani pe teritoriul Iugoslaviei, deghizati in ? specialisti si business-meni ?.
? Iuda Tito ?
In Romania, primele reactii la adresa exluderii Partidului Comunist Iugoslav din rindul Cominformului au aparut in presa. Leonte Rautu, ideologul partidului, a publicat la 1 iulie 1948 un articol pe tema rezolutiei semnate la Bucuresti. Tonul parea blind, se mai spera intr-o intoarcere a iugoslavilor ? pe calea cea buna ?. Desi nu contesta rolul lui Tito in lupta impotriva nazismului, Rautu il acuza de a fi uitat ca ? factorul hotaritor al victoriei finale a fost Armata Sovietica ?. Ana Pauker reprosa insa ? tovarasilor ? iugoslavi refuzul autocriticii, greseala de neiertat pentru adevaratii comunisti. Abordind probleme doctrinare, ii recomanda lui Tito studierea ? cursului scurt al istoriei staliniste a Partidului Comunist al URSS ?. Treptat, comunistii romani si-au inasprit tonul. Noile ? descoperiri ? legate de afaceri de spionaj iugoslav in favoarea Occidentului trebuiau valorificate propagandistic.
In luna noiembrie 1949, Gheorghe Gheorghiu-Dej a citit raportul despre situatia interna a Iugoslaviei in plenul sedintei Cominformului. Regimul titoist era descris in cele mai sumbre culori. Teroarea, cenzura, infometarea populatiei erau ? la ordinea zilei ?. Politica Iugoslaviei era definita ca ? national-sovinista, rasiala de tip fascist ?. Acuzatia suprema ce s-a adus lui Tito a fost legatura cu serviciile secrete ? imperialiste ?. [...]
Autorii volumului prezinta o serie de 40 de documente, insotite de un studiu introductiv. Culese din fondurile Arhivelor Centrale Istorice Nationale, dar si din arhivele americane si rusesti, documentele sugereaza amploarea diplomatica a conflictului sovieto-iugoslav. Pe linga punctele de vedere ale partilor implicate - iugoslava (scrisori ale lui Tito, discursuri ale subalternilor sai M. Djilas si E. Kardjeli, comentarii ale agentiei de presa Taniug) si sovietica (corespondenta lui Stalin si M. Suslov) -, sint inserate si interesante marturii ale reprezentantilor Legatiei americane de la Bucuresti. Viziunea romaneasca despre conflict este surprinsa prin redarea unor documente ale Comitetului Central al PMR
Florin Mihai
Jurnalul National, 10.05.2007
In cadrul programului ? Cartea lunii la MAE. ?, va avea loc lansarea volumului ? Schisma rosie. Romania si declansarea conflictului romano-iugoslav (1948-1950) ?, semnat de acad. Florin Constantiniu si prof. univ. dr. Adrian Pop si publicat recent de Editura Compania, in colectia ? ClarObscur ?. Manifestarea va avea loc marti, 25 septembrie a.c., la orele 11:00, in sala Gafencu, la sediul MAE.
Lucrarea de fata se adreseaza in egala masura istoricilor, studentilor, precum si tuturor celor interesati de cercetarea istoriei. Documentele publicate in volum provin atat din arhiva Comitetului Central al PCR (fondurile Cancelarie, Relatii Externe, Propaganda si Agitatie), cat si din fondurile arhivistice de la National Archives II (College Park, Maryland) si ilustreaza linia urmata de regimul comunist din Romania, trasata in realitate de Kremlin, in desfasurarea conflictului Tito-Stalin. Schisma dintre Moscova si Belgrad, conflict derulat in perioada 1948-1953, s-a desfasurat si prin intermediul liderilor comunisti de la Bucuresti, situati in avangarda campaniei antititoiste.
Autorii volumului ofera un fragment din istoria recenta a Romaniei prin documente care ilustreaza rolul jucat de tara noastra in raporturile dintre Rusia si satelitii sai, cu toate efectele acestei implicari pentru populatia din zona (viata romanilor de pe valea Timocului, deportarea in Baragan a circa 40 000 de banateni care locuiau de-a lungul frontierei iugoslave s.a.).
Evenimentul va fi onorat de prezenta: acad. Dan Berindei, presedintele sectiei de istorie a Academiei Romane, acad. Florin Constantiniu si prof. univ. dr. Adrian Pop - autorii volumului, Adina Keneres, editor, a domnului Anton Niculescu, secretar de stat MAE, precum si a unor personalitati ale mediului academic, cultural si ale societatii civile.
Ministerul Afacerilor Externe - 21.09.2009
? Titoismul si Planul Marshall ?
Autorii iau in considerare doua motive pentru retinerea URSS de inlaturare pe cale militara a lui Tito : 1. Amintirea eficacitatii razboiului de gherila in zonele muntoase ale Iugoslaviei impotriva Wermacht-ului ; 2. Eventualitatea unei confruntari directe cu SUA, dupa interventia prompta a Statelor Unite pentru apararea Coreei de Sud. Stalin pune, atunci, in practica boicotul economic, cu efect invers, dat fiind ca duce la intarirea relatiilor comerciale ale Iugoslaviei cu Vestul. Initiaza campania mediatica antititoista, propaganda-bumerang : creste cota de interes fata de Tito in Vest. Proiecteaza un asasinat. Nu se cunosc exact cauzele esuarii. Tot ce-i reuseste lui Stalin este sa stopeze raspindirea titoismului creind ? o adevarata isterie a dusmanilor strecurati in partid ?, favorabila luptei pentru putere in toate statele lagarului ex-sovietic, implicit si Romania.
Care era situatia in Romania ? Intr-un raport al generalului Susaikov, loctiitorul presedintelui (in realitate, conducatorul) Comisiei Aliate de Control din Romania catre superiorul lui de la Moscova, Lesakov (8 august 1947) se precizeaza existenta a doua grupuri care lupta pentru monopolul conducerii PCR : grupul - Gheorghiu-Dej si grupul - Ana Pauker. Intr-o nota informativa, inaintata de Bodnaras generalului Susaikov, tot in 1947 , se arata ca ministrul Marii Britanii la Bucuresti, Holman, l-a laudat pe Dej ca este un ? comunist national ? si acesta nu a replicat, consimtind tacit afirmatia. Adversarii grupului Dej stiau ca o asemenea etichetare, folosita curent impotriva lui Tito, putea servi drept arma. Dej se afla, insa, in garda, manifestindu-se la consfatuirea Cominformului din '49 de asa maniera, incit Jdanov, Malenkov si Suslov ii raporteaza lui Stalin : ? Dej s-a solidarizat cu pozitia PC (b) al URSS si a caracterizat comportarea conducatorilor iugoslavi ca tradatoare. ? Dupa executia lui Marcel Pauker, sotul Anei, pe baza unei acuzatii fabricate, Ana Pauker simte cum o pindeste primejdia si incearca sa ia masuri de precautie.
In septembrie '49, intr-o convorbire cu Zoto, insarcinatul sovietic ad interim cu afaceri la Bucuresti, ii comunica nelinistea ei legata de constituirea la Praga a unui nou centru de activitate antidemocratica ? in tarile de democratie populara ?. Precautie inutila. Este arestata la citeva saptamini dupa procesul Slansky. Pretextul era titoismul sau ? devierea de dreapta ? ; motivul real - acelasi antisemitism. [...]
Iulia Deleanu
Observator cultural, nr. 125, 26 iulie-1 august 2007, p. 9
Format: 13,5 x 20 cm
Nr.pagini: 272
