Romania care a disparut - Rhea, Cristina

Descriere - Romania care a disparut

Rhea Cristina: M-am ?ntrebat de multe ori ?n aceşti ultimi 13 ani de ce majoritatea generaţiei a treia este m?ndră de faptul că şi-a petrecut viaţa ?n perioada de dinainte de invazia comunistă? De ce aceşti oameni ne spun nouă, tinerilor (şi nu doar nouă), cu m?ndrie, că nu vor uita niciodată ziua de 10 Mai din anii copilăriei, că de atunci ei ştiu că aparţin acestui popor pe care trebuiau să-l iubească, ei simţindu-se totodată apăraţi şi iubiţi de o Monarhie luminată şi foarte devotată Rom?niei? Cine erau, de fapt, oamenii pe scena politico-culturală a Rom?niei de atunci şi care erau trăsăturile esenţiale ale clasei de elită a ţării noastre, clasa care făcea istorie şi ne reprezenta ?n străinatate? Cum era structurată societatea rom?nească şi care era locul valorii şi al adevărului ?n Rom?nia de dinainte de ocupaţia comunistă? Ce rol aveau pentru rom?ni Monarhia Rom?na şi Majestatea Sa Regele Mihai I al Rom?niei? Către ce ne ?ndreptăm ?n prezent? Care sunt adevărurile majore ale istoriei naţionale, necunoscute ?ncă rom?nilor? Avem un model istoric şi politic rom?nesc contemporan, de mare anvergură internaţională? Care sunt diferenţele majore (de ordin politic, moral, educaţional, social, etc.) de acum şi dintotdeauna, dintre un Rege şi un preşedinte? O multime de ?ntrebări ale prezentului, fără răspunsuri...

Alexandru Zub: Un asemenea text poate ?ndruma oric?nd analiza cea mai riguroasă a perioadei, oric?t de multe ar fi perspectivele asupra ei. Istoricul interesat de Rom?nia secolului XX, cea care a cunoscut succesiv ?mplinirea idealului naţional, marile căutări tensionate din perioada interbelică, tragicul experiment comunist şi lunga tranziţie spre o normalitate europeană, ca destin impus de ?nsăşi etnogeneza noastră şi de o lungă istorie, n-ar putea găsi un mai bun punct de plecare, dacă nu chiar un moto la o carte de cel mai viu interes, cum e şi aceasta iniţiată de Rhea Cristina. Mai presus de toate, ea ?ndeamnă la un discurs autocritic şi la asumarea de răspunderi faţă de comunitatea apartenentă.

Rhea Cristina s-a născut la 6 aprilie 1973 ?n oraşul Găeşti, judetul D?mboviţa. Absolventă a Universităţii "Hyperion" din Bucureşti - Facultatea de Ziaristică, promoţia 1997. Licenţiată a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea din Bucureşti, promoţia 1997. ?ntre anii 1995 şi 1999 a fost redactor al Televiziunii Sigma-TV5 (Europe) Bucureşti. ?ntre octombrie 1998 şi februarie 2002 - asistent universitar la Facultatea de Ziaristică a Universităţii "Hyperion". C?ştigătoare a mai multor premii regionale şi naţionale de poezie, debutează ?n literatură cu poezie, ?n anul 1991, ?n prestigioasa revistă Calende de la Piteşti. P?nă la debutul său ?n volum din 1996, urmeaza o lungă perioadă de timp ?n care poeta colaborează constant la cele mai importante reviste literare ale ţării - Poesis, Vatra, Zburătorul, Luceafarul - poezia sa fiind găzduită pe spaţii largi ?n paginile gazetelor. Primul volum de poezie al Rheei Cristina a fost publicat ?n anul 1996 la editura DU Style din Bucureşti. Ochiul străinului s-a bucurat, ?ntre anii 1996–1998, de numeroase cronici literare, aparute ?n reviste culturale de renume precum Luceafărul, Adevărul literar şi artistic, Contemporanul, Ideea europeană (Bucureşti), Timpul (Iaşi), Vatra (T?rgu Mureş), Tribuna (Sibiu). De asemenea, Radio Rom?nia Actualităţi i-a consacrat comentarii multiple ?n cadrul emisiunilor culturale, iar cotidianul Rom?nia Liberă şi revista Privirea au semnalat apariţia cărţii ?n recenzii specializate. Ochiul străinului a fost prefaţat de scriitoarele Ana Blandiana şi Irina Mavrodin, care au apreciat foarte pozitiv calitatea poeziei Rheei Cristina, susţin?nd necesitatea publicării volumului. Pentru acest volum, ?n acelaşi an al apariţiei, 1996, autoarea a obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor (filiala Constanţa). ?n anul 1999, poeta Rhea Cristina este prezentă ?n Antologia bilingvă, rom?no-germană, Trei tinere poete din Rom?nia/Drei junge Dichterinnen aus Rumanien, publicată la M?nchen de editura "Radu Bărbulescu". ?n anul 1998, ?n paralel cu vocaţia poetică, şi-a continuat traseul profesional, public?nd volumul de interviuri Europeni la noi acasă (editura Ars Longa - Iaşi), dialoguri cu 25 de personalităţi culturale rom?neşti contemporane, din diverse domenii ale artei şi culturii rom?neşti. ?n anul 2000, Rhea Cristina revine pe scena jurnalistică cu un alt volum, de această dată de interviuri-anchete, cu 22 de nume de referinţă ale culturii rom?neşti contemporane, din ţară şi din străinatate. 22 de martori la Destin (editura Curtea Veche - Bucureşti) analizează destinul poporului rom?n, din perioada ideologizării comuniste forţate a Rom?niei şi de după Decembrie '89, pe plan politic, istoric, social-economic şi cultural. Din Germania şi p?nă ?n Statele Unite ale Americii şi Australia, cartea se bucură de un real succes ?n r?ndul intelectualilor şi al oamenilor de cultură rom?ni de pretutindeni. ?n anul 2001, a publicat un ghid pentru studenţii Facultăţilor de Jurnalistică, intitulat Rolul şi locul culturii ?n televiziune (editura Viitorul Rom?nesc - Bucureşti). Din martie 2002, este membră a Uniunii Scriitorilor din Rom?nia.

Anul apariţiei: 2002
Nr. pagini: 208 / Format: 13 x 20 cm, broşat
Coperta: Dan Stanciu
ISBN: 973-8356-03-2