Descriere - Revista Romana de Drept Privat nr. 1/2019
Dreptul si economia: Doua oglinzi ale aceleiasi realitati
De ce este nevoie de analiza economica a dreptului?
Cand, in 1937, Ronald Coase a publicat articolul sau despre The Nature of the Firm, nu a stiut nici ca va castiga (in 1991) premiul Nobel pentru economie si nici ca va da startul unei intregi linii de gandire in... drept. Economistul britanic dorea doar sa inteleaga de ce unele persoane prefera sa renunte la independenta lor (in afaceri) pentru a constitui o societate (cu personalitate juridica). Pentru a gasi raspunsul insa, Coase a fost nevoit sa intre pe taramul analizei normative (cum ar trebui sa fie organizat sistemul juridic pentru a raspunde in mod eficient nevoilor sociale). Odata prins gustul, Coase revine (in 1960) cu admirabilul articol despre The Problem of Social Cost, publicat intr-o revista (pe atunci) noua intitulata Journal of Law and Economics si editata de Universitatea din Chicago. In acest text, Coase argumenteaza ca modul de structurare a normelor juridice este oarecum irelevant pentru destinatari, acestia avand oricand optiunea incalcarii normei cu asumarea consecintelor. Prin urmare, o anumita forma de protectie juridica poate fi analizata din perspectiva unui cost asociat unei actiuni urmarite de catre individ. Legile nu sunt altceva decat obstacole care pot fi evitate cu un anumit pret.
Provocarea a fost preluata apoi de catre juristi. In 1972, judecatorul Guido Calabresi si cercetatorul Douglas Melamed au publicat un articol in care construiau pe bazele puse de Coase o noua teorie a normelor juridice (de drept privat): Property Rules, Liability Rules and Inalienability: One View of the Cathedral. Una dintre tezele textului era ca drepturile asupra bunurilor pot fi aparate (din perspectiva juridica) fie prin norme de raspundere (am spune prin intermediul unor drepturi de creanta), fie prin norme de proprietate (am spune prin intermediul unor drepturi reale), fie prin norme de inalienabilitate (am spune prin intermediul unor interdictii ale comertului juridic). Alegerea intre aceste "tehnici juridice” determina costurile asociate incalcarii normelor. Extrem de interesant, comparand costurile, in multe situatii se vadeste ca, pentru destinatar, natura dreptului (real sau de creanta) este mai putin relevanta.
In 1973, judecatorul Richard Posner publica o carte purtand titlul Economic Analysis of Law (ajunsa, intre timp, la a noua editie), iar peisajul analizei normative de peste Ocean se schimba pentru totdeauna. Dreptul si economia au gasit astfel un teren comun de dezbatere si au inceput sa isi imprumute tehnicile si metodele de analiza. De fapt, aceasta abordare interdisciplinara reface legaturile dintre stiintele sociale (atat de legate in cadrul filosofiei antice si medievale), punti care fusesera rupte in Iluminism prin incercarea de a separa dreptul de morala si a-l defini ca o stiinta autonoma. Pozitivismul juridic si-a consumat insa momentul de glorie in perioada interbelica, dar a fost lovit puternic de cele doua extreme care au bantuit secolul al XX-lea: atat nazismul, cat si comunismul au folosit pozitivismul juridic pentru a schimba din temelii valorile umaniste. Dincolo de redescoperirea dreptului natural (intreaga filosofie din spatele protectiei drepturilor omului), (re)incadrarea dreptului in cadrul sistemului stiintelor sociale a fost o alta abordare de redefinire a valorilor juridice.
In acest context, mariajul dintre drept si economie a fost unul natural. Faptul ca analiza a pornit din Statele Unite ale Americii (leaganul utilitarismului benthamian) nu este o coincidenta. Odata cu Planul Marshall (in Europa Occidentala) si caderea Zidului Berlinului (in Europa Centrala), valorile utilitariste s-au raspandit si pe vechiul continent. Chiar si Franta, la cumpana mileniilor, a preluat acest tip de analiza sub bagheta presedintelui Casatiei franceze de la acea vreme, Guy Canivet. Influenta a fost asa de vizibila, incat au existat si reactii vehemente de respingere, Michel Grimaldi conducand un contraatac prin intermediul Asociatiei Henri Capitant. Cert este ca, dupa 2000, analiza economica nu mai poate fi ignorata nici pe Continent. Sa nu uitam ca art. 135 din Constitutia Romaniei instituie principiul organizarii economice pe tiparul economiei de piata liberale. In acest context, analiza normelor juridice (si) prin lentila economiei nu mai este un capriciu.
In cadrul acestui numar din RRDP, am incercat sa colectam o serie de texte scrise de autori romani care analizeaza anumite zone ale dreptului (si) prin prisma efectelor economice produse. Analiza economica este mai mult decat o simpla forma de justificare a adoptarii unei anumite solutii normative. Ea devine din ce in ce mai utila in aplicarea concreta a legii, prin instrumentele pe care le ofera interpretului pentru a gasi solutia justa in noianul de reglementari (uneori) contradictorii. Cititorul va regasi aici atat viziuni sistemice (despre moralitatea analizei economice, despre fictiuni juridice lipsite de ratiune economica in dreptul societar, despre modul cum dreptul fiscal imbina la nivel normativ dreptul si economia, chiar si despre cum interesul public poate fi analizat prin prisma economica), cat si analize punctuale (riscul in contractele publice, dolul prin reticenta, costul de oportunitate al neexecutarii, compensatia, tratamentul creantelor in insolventa, leziunea, protectia consumatorului, creditul camataresc, facilitatea de credit, executarea silita a creditului bancar sau semnatura electronica).
Lectura placuta!
Coordonatorul volumului
