Descriere - Revista de Dreptul Familiei nr. 2/2021
Numarul 2/2021 al Revistei de Dreptul Familiei invita cititorii intr-o incursiune interesanta si incitanta in complexa structura sociala si juridica a familiei.
Editorialul aferent acestui numar este semnat de catre domnul prof. univ. dr., psiholog Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei din cadrul Universitatii ,,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, intemeietor al Scolii de psihologie cognitiva din Romania si fost Ministru al Educatiei. Editorialul Domniei Sale, Metacompetentele viitorului, isi propune sa abordeze educatia actuala din perspectiva relatiilor sale cu economia viitorului, in scopul de a identifica acele competente ce trebuie formate azi in educatie astfel incat copiilor sa le fie bine in economia si in societatea de maine. Concluzia demersului este aceea ca se impune cultivarea unor metacompetente, intrucat acestea genereaza ad-hoc competentele necesare pentru a face fata provocarilor de maine: ,,un om autodisciplinat, autonom, cu un mindset antreprenorial si cu gandire de designer poate face fata cu succes unei lumi cu viitoruri multiple si volatile”.
Sectiunea Studii cuprinde nu mai putin de 17 materiale ce supun atentiei teme dintre cele mai diverse, de la filiatie si situatia juridica a minorilor, pana la concubinaj, logodna si divort.
Sectiunea este deschisa de studiul Aproximación al régimen jurídico español de la pensión compensatoria por desequilibrio económico de un cónyuge tras la ruptura del matrimonio: análisis legal y jurisprudencial (Ángel Acedo Penco), ce ne ofera o imagine asupra prestatiei compensatorii in dreptul spaniol, fiind analizate din perspectiva doctrinara si jurisprudentiala aspecte precum natura juridica a prestatiei compensatorii, diferentele fata de alte institutii juridice similare, modalitatea de determinare ori conditiile necesar a fi indeplinite pentru ca unul dintre soti sa poata beneficia de o atare compensatie.
Concubinajul a facut obiectul unei ample si complexe analize in studiul Opinii despre concubinaj si casatorie in dreptul roman (Teodor Bodoasca). Dupa o prezentare a evolutiei concubinajului din dreptul roman pana in prezent si o identificare a dreptului pozitiv national si supra-national ce reglementeaza anumite aspecte ale concubinajului, o ampla sectiune este dedicata distinctiei dintre casatorie si concubinaj: ,,Actuala solutie, indiferent de natura ei (normativa, jurisprudentiala sau doctrinara), de a asimila partenerii din cuplurile necasatorite ?membrilor de familie?, iar relatia dintre ei ?vietii de familie?, este fortata”, arata autorul.
Dincolo de implicatiile civile specifice, obligatia de intretinere a minorului poate ajunge sa comporte si o serie de implicatii penale. De aceea, studiul Obligatia legala de intretinere a copilului – o institutie cu incidenta in sfera dreptului civil si a celui penal (Oana-Elena Buzincu, Gabriel Tudoroaia) supune atentiei ambele valente, analizand regimul juridic civil al obligatiei, dar si consecintele penale pe care le poate atrage neexecutarea acesteia. O asemenea abordare bicefala a permis autorilor sa contureze o imagine de ansamblu a institutiei si sa surprinda provocarile pe care cadrul normativ le ridica sub ambele planuri.
Studiul Consideratii despre dreptul bunicilor de a avea legaturi personale cu nepotii minori. Cadrul legal aplicabil. Limitari (Iulia Costina) abordeaza problema dreptului bunicilor de a avea legaturi personale cu nepotii lor minori. Daca de regula problema este abordata din perspectiva parintilor, studiul scoate in evidenta ca, in ciuda unor lacune normative, dreptul bunicilor de a avea legaturi personale cu nepotii este unul incontestabil. Pe de alta parte, presupunand o interferenta cu dreptul parintilor, dreptul bunicilor este supus unor conditionalitati speciale, reflectate in modalitatea de exercitare a dreptului si in anumite limitari, menite a compatibiliza interesele concurente.
O imagine ampla asupra masurilor speciale de protectie a copilului minor este oferita de studiul Reintegrarea minorilor ulterior dispunerii masurilor speciale de protectie. Abandonul de familie in contextul interesului superior al minorului (Vlad Ionut Domocos). Astfel, dupa o trecere in revista a masurilor speciale de protectie a minorului si a procedurii aplicabile, autorul isi propune sa determine in ce masura dezideratul reintegrarii copilului in familie ulterior dispunerii unei masuri de protectie speciala poate fi sau nu atins, in acele situatii cu privire la care starea de fapt care a impus luarea masurii speciale de protectie constituie temeiul atragerii raspunderii penale pentru abandonul de familie. Supunand normele juridice incidente unei analize critice pertinente, autorul constata ca nu de putine ori acestea sunt insuficient corelate cu principiul interesului superior al copilului, ceea ce il determina ca pe parcursul studiului sa formuleze o serie de propuneri de legea ferenda menite a surmonta aceasta deficienta.
Implicatiile regimului matrimonial ales de catre soti, din perspectiva posibilitatii acestora de a incheia anumite acte juridice fara participarea celuilalt sot, fac obiectul studiului Consideratii asupra incheierii valabile a unor acte juridice de catre unul sau de catre ambii soti in lumina diferitelor regimuri matrimoniale (Alexandru-Victor Doros). Problema este analizata prin raportare la o serie de acte juridice specifice (promisiunea bilaterala de vanzare, contractul de schimb, actul de alipire sau dezlipire a imobilelor si contractul de comodat), autorul surprinzand modul in care regimul matrimonial influenteaza posibilitatea sotilor de a incheia unilateral aceste acte juridice, dar si consecintele care pot decurge din lipsa acordului ambilor soti, si oferind o serie de solutii practice la posibilele probleme ce s-ar putea ivi. Cert este ca, asa cum se conchide in studiu, atunci cand exista o incertitudine asupra nevoii unui acord dual, principiul securitatii raporturilor juridice reclama ca acesta sa fie obtinut tocmai pentru a evita punerea ulterior in discutie a valabilitatii actului.
Studiul Aspecte jurisprudentiale privind eliberarea pasaportului minorului si deplasarea acestuia in strainatate (Ioana-Anamaria Filote-Iovu) aduce in atentie divergentele jurisprudentiale existente in cazul actiunilor avand ca obiect suplinirea consimtamantului unui parinte la eliberarea pasaportului minorului sau la deplasarea acestuia in strainatate. Astfel, dupa o prezentare a cadrului normativ aplicabil, atentia se indreapta spre competenta internationala a instantelor in solutionarea unor astfel de cauze si a conditiile ce trebuie indeplinite pentru solutionarea pe fond a cererilor. Solutiile avansate de catre instantele judecatoresti in aceasta materie sunt supuse unei analize critice pertinente, autoarea pledand convingator pentru o abordare mai aprofundata a acestor cauze si subliniind ca, cel putin in cazul suplinirii consimtamantului parintelui pentru deplasarea minorului in strainatate, masura nu poate fi dispusa decat daca prin cererea de chemare in judecata este individualizata in concret tara de destinatie si stabilita perioada efectiva in care va avea loc deplasarea.
Desfacerea casatoriei ridica, printre altele, problema situatiei numelui dobandit prin casatorie. Acest aspect este tratat de studiul Numele purtat dupa desfacerea casatoriei, motiv de disputa intre soti. Solutii ale practicii judiciare in cazul schimbarii numelui mamei si in cazul divortului pronuntat in strainatate (Gabriela-Cristina Frentiu), ce analizeaza in special situatiile de exceptie in care se poate dispune de catre instanta de judecata pastrarea numelui de catre sot, cu un accent pe jurisprudenta instantelor nationale si europene. In esenta, autoarea arata ca, atunci cand nu exista un acord al sotilor, ,,dar se releva motive intemeiate care ar justifica pastrarea numelui, se probeaza ca pierderea numelui dobandit prin casatorie ar conduce la vatamarea notorietatii sotului, in sensul diminuarii sau chiar a anihilarii sale ori ar crea o vatamare copilului rezultat din casatorie, instanta va dispune pastrarea numelui dobandit ca efect al incheierii casatoriei”.
Resedinta obisnuita a capatat in ultimii ani o relevanta tot mai mare in localizarea raporturilor juridice cu elemente de extraneitate. In acest context, studiul Unele consideratii cu privire la resedinta obisnuita a copilului (Oana Ghita) supune atentiei problematica resedintei obisnuite a copilului, aducand o serie de clarificari asupra conceptului si a implicatiilor sale practice, concluzia fiind aceea ca ,,resedinta obisnuita a copilului trebuie interpretata in primul rand prin prisma principiului ocrotirii interesului sau superior, tinand cont de cateva puncte de reper stabilite in jurisprudenta nationala si europeana: reprezinta identificarea temporara in spatiu, este expresia apartenentei copilului la un anumit mediu familial si social, este centrul obisnuit al intereselor acestuia si constituie spatiul de desfasurare a activitatii obisnuite si, nu in ultimul rand, reflecta atasamentul si afectivitatea pentru ceea ce numim ?acasa?, element deosebit de important in evolutia psihologica a copilului”.
Plasata in anticamera casatoriei, institutia logodnei ramane inca un teren fertil pentru controverse si dezbateri doctrinare. Aspectele asociate ruperii logodnei sunt amplu tratate in studiul Ruperea logodnei – intre teorie si practica (Lucian Lungu, Paula-Alina Lupu). Dupa unele clarificari conceptuale referitoare la natura juridica a logodnei si realizarea unor distinctii intre logodna si concubinaj, autorii abordeaza consecintele juridice ale ruperii logodnei, aplecandu-se in special asupra obligatiei de restituire a darurilor si a raspunderii pentru ruperea abuziva a logodnei. Studiul clarifica o serie de aspecte esentiale asociate ruperii logodnei, precum tipul de daruri supuse repetitiunii, natura juridica a acestor daruri sau notiunea de ,,rupere abuziva a logodnei” si criterii in functie de care caracterul abuziv poate fi apreciat.
Specificul raporturilor de familie nu se reflecta numai in planul normelor substantiale, ci si al celor procesuale. Tocmai de aceea, studiul La prueba ilícita en el derecho de familia y los conflictos de valores (Rolf Madaleno) analizeaza un aspect procesual inedit, si anume cel al ilegalitatii probelor si al modului in care particularitatile raporturilor de familie se reflecta sub aspect probational.
Studiul Despre data desfacerii casatoriei si unele efecte ale divortului (Cristian Mares) aduce in prim-plan chestiunea datei desfacerii casatoriei si efectele asociate divortului. In acest sens, dupa o analiza a datei la care este considerata desfacuta casatoria in functie de ipotezele de divort incidente si de diversele imprejurari care pot aparea cu ocazia solutionarii cererii de divort, autorul supune atentiei efectele pe care le produce desfacerea casatoriei din perspectiva regimului matrimonial si conditiile in care este posibila continuarea actiunii de divort in cazul decesului unuia dintre soti, fiind reliefate inclusiv abordarile diferite existente in doctrina asupra unor aspecte esentiale, precum subiectii care pot solicita continuarea litigiului de divort atunci cand sotul parat decedeaza in cursul solutionarii cauzei.
Abordand o problema extrem de spinoasa, insa de evidenta actualitate, studiul Adoptia internationala. Interzicerea adoptiei de catre persoanele de acelasi sex. Rainbow families. O realitate inca de neacceptat? (Carmen Oana Mihaila) aduce in discutie chestiunea adoptiilor internationale si a interzicerii adoptiilor de catre persoane de acelasi sex. Dupa o expunere a conditiilor, procedurii si efectelor adoptiei internationale, autoarea procedeaza la o analiza a modului in care adoptia de catre persoane de acelasi sex se reflecta la nivelul dreptului supranational si al dreptului comparat, fiind reliefate inclusiv aspectele de interes surprinse in jurisprudenta CEDO, pentru ca mai apoi sa arate care sunt implicatiile psihologice ale unui atare demers, astfel cum rezulta acestea din studiile efectuate in domeniu.
Studiul Despre scindarea autoritatii parintesti si "motivele temeinice” care justifica masura. O scurta analiza (Bogdan Dumitru Moloman) supune atentiei ipoteza exercitiului exclusiv al autoritatii parintesti si intreg cortegiul de probleme si controverse asociate acestei institutii. Printre altele, o ampla analiza este dedicata motivelor care pot justifica scindarea autoritatii parintesti, autorul aducand o serie de clarificari ipotezelor expuse exemplificativ in cuprinsul art. 36 alin. (7) din Legea nr. 272/2004. In final, concluzia studiului a fost aceea ca dispunerea exercitiului exclusiv al autoritatii parintesti trebuie sa fie in toate cazurile proportionala cu motivul invocat si interesul superior al copilului.
Studiul A fost de bunavoie si nesilit de nimeni, dar m-am inselat. Despre divortul din culpa si culpa din divort. Partea I (Ioan Ilies Neamt) abordeaza problema divortului intemeiat pe culpa si a mecanismului juridic din spatele sau, cu un accent pe valentele vinovatiei. Prima parte a studiului prezinta conditiile substantiale ce trebuie indeplinite pentru a se dispune desfacerea casatoriei pe temeiului culpei si particularitatile cererii de chemare in judecata si ale cererii reconventionale, incidente in cazul acestei forme de divort.
Evolutiile tehnologice si medicale au condus la emergenta unor noi modalitati de conceptiune si la perturbarea semnificativa a unor institutii vazute candva ca imuabile. Studiul Paternitate dupa moarte: aspecte ale procedurii fertilizarii in vitro post-mortem (Szilárd Sztranyiczki) vine sa analizeze o astfel de situatie: implicatiile fertilizarii in vitro post-mortem din perspectiva dreptului succesoral, a securitatii juridice si a drepturilor ce pot fi exercitate asupra embrionilor. In studiul aratat, autorul surprinde provocarile legale pe care le ridica aceasta modalitate de conceptiune si pledeaza pentru o interventie normativa prin care sa se reglementeze reproducerea umana asistata medical.
In fine, consecintele care decurg din existenta relatiei de casatorie atunci cand vine vorba de accesiunea imobiliara si imbunatatirile aduse unui imobil fac obiectul studiului Accesiunea imobiliara in raporturile dintre soti si situatia imbunatatirilor aduse unui imobil in timpul casatoriei (Alexandru Radu Togan). Pornind de la normele in materie de accesiune si de la cele aplicabile regimului matrimonial, autorul analizeaza diversele ipoteze ce pot fi incidente dupa cum lucrarile sunt autonome sau adaugate si subliniaza implicatiile specifice care decurg din incidenta unui anumit regim matrimonial.
Rubrica Jurisprudenta rezumata prezinta o serie de hotarari judecatoresti cu privire la: divort (respingerea cererii de divort pentru motivul separarii in fapt indelungate, pronuntarea divortului in temeiul art. 373 lit. b) C. civ., pastrarea numelui dobandit prin casatorie) (Paula-Alina Lupu); tagada paternitatii (imprescriptibilitatea dreptului la actiune) – HP; consimtamantul unuia dintre parinti la parasirea tarii de catre minor sau eliberarea pasaportului (suplinire consimtamant) si exercitarea autoritatii parintesti in comun; exercitarea autoritatii parintesti in comun (boala psihica a unuia dintre parinti, violenta manifestata asupra copiilor) - (Bogdan Dumitru Moloman).
Sectiunea Restitutio readuce in atentie doua studii: Dreptul parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul de a avea cu acesta legaturi personale (Ioan Albu), publicat in Revista Romana de Drept nr. 2/1988, si Aspecte privind bunurile comune si raporturile dintre parinti si copii, ca mijloace juridice pentru ocrotirea casatoriei si a minorilor (Ion P. Filipescu), publicat in Revista Romana de Drept nr. 5/1988.
Rubrica Codex bibliografic, realizata de domnul Bogdan Dumitru Moloman, cuprinde o selectie de lucrari publicate in doctrina nationala si straina in materia dreptului familiei in perioada ianuarie-septembrie 2021.
In sectiunea Recenzii este prezentata lucrarea Le droit européen des relations patrimoniales de couple. Commentaire des Règlements (UE) nos 2016/1103 et 2016/1104 (Bruylant, Bruxelles) avand ca autori pe profesorii Andrea Bonomi si Patrick Wautelet, recenzia fiind realizata de catre doamna Calina Jugastru. Lucrarea, de 1368 de pagini, cuprinde unul dintre cele mai complexe comentarii ale Regulamentelor europene in materie de regimuri matrimoniale si parteneriate inregistrate si, asa cum arata recenzorul, ,,abordarea pragmatica, nuantele critice, referintele jurisprudentiale convertesc acest consistent comentariu al Regulamentelor ?regimuri? si ?parteneriate? intr-un instrument util pentru lectorul interesat de viata de familie transfrontaliera”.
