Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, aparut sub egida Institutului de Istorie "George Baritiu” al Academiei Romane si a Fundatiei Transilvania Leaders
Colectia Istorie contemporana este coordonata de Prof. univ. dr. Vasile Puscas
Colaj coperta:
- Palatul Camerei Deputatilor (in prezent, Palatul Patriarhiei)
- Harta: G-ral Constantin Teodorescu & Prof. dr. Vasile Merutiu, Institutul Grafic Albert Baer (Ed.), Romania Mare cu numirile romanesti ale tuturor localitatilor, 1919 (Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi)
Si mai ales, d-lor, cand realitatea vietii brute adeseori ne aduce ca sa curmam in pamantul acesta, adeseori incarcat cu lucruri care ne apasa si ne dezgusta, e bine sa ne folosim de astfel de momente solemne, pentru a ne ridica in sfere mai inalte, pentru a ne inalta in sufletul nostru si sa luam curaj, vointa si indemn nobil din pildele celor din trecut, pentru a merge si mai departe pe aceeasi carare spre vesnica marire a neamului romanesc.
Cand examinam acest tratat, nu trebuie sa uitam ca izvorul adevarat al unirii neamului romanesc nu este acest tratat, izvorul adevarat al unirii neamului nostru este constiinta vie a neamului romanesc si hotararea sa suverana, iar acest tratat insemneaza numai o recunoastere internationala, intarirea in domeniul international a unei uniri si a unui stat puternic si, credem, vesnic existent, al Romaniei Mari izvorate din viata nestramutata a intregului neam.
Baza unirii noastre, baza Romaniei Mari, izvorul de drept al acestei infaptuiri marete, incantatoare pentru noi, sunt hotararile luate in Bucovina, in Basarabia si in Ardeal, expresie a vointei unitare a suveranitatii colective a intreg neamului romanesc, exprimate in mod solemn in sesiunea trecuta a Camerei, cand s-au votat legile pentru unirea pentru veci a tuturor provinciilor catre Romania Muma. (Deputatul IULIU MANIU in Parlamentul Romaniei intregite, 26 august 1920)
* * *
Volumul istoricilor Gheorghe Sbarna si Ion Calafeteanu despre ratificarea Tratatelor rezultate din Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920) de catre Parlamentul Romaniei (1920-1922) infatiseaza, prin narativul documentelor, optiunile diferitelor curente politice carora apartineau "Intregitorii”. Acestia prezinta nu doar optimismul "botezului lumii celei noi”, ci si "puncte intunecoase” in continutul Tratatelor care au incheiat Primul Razboi Mondial. Cei doi autori demonstreaza ca, pentru cetatenii Romaniei, procesul politic al ratificarii Tratatelor de pace postbelice a insemnat, cum o spunea si Iuliu Maniu, o reafirmare a vointei romanilor si a suveranitatii lor nationale, asa cum aceasta a fost exprimata si in Rezolutiile de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, in 1918. Din vocile Generatiei Marii Uniri se poate auzi nu doar freamatul trecutului, ci si cautarile drumurilor viitoare! (VASILE PU?CA?)
* * *
Cuprins
Cuvant-inainte (de Gheorghe Sbarna si Ion Calafeteanu)
DOCUMENTE
I. Ratificarea Tratatului de pace incheiat intre Puterile Aliate si Asociate, la Versailles, in 29 iunie 1919. Tratatul de pace cu Germania
1. Senatul. ?edinta din 14 august 1920
Cuvantul senatorului General I. Popovici
Cuvantul senatorului I. Nistor
2. Adunarea Deputatilor. ?edinta din 20 august 1920
Cuvantul deputatului Iuliu Maniu
Cuvantul deputatului Al. Dunareanu
Cuvantul ministrului de Externe, Take Ionescu
II. Ratificarea Tratatului incheiat cu Austria de catre Puterile Aliate si Asociate, la St.-Germain, in 10 septembrie 1919, precum si Tratatul relativ la dreptul minoritatilor, incheiat cu Romania la Paris, in 9 decembrie 1919
1. Sedinta Senatului din 29 iulie 1920
Cuvantul senatorului G. Meitani
Cuvantul senatorului Gh. Grigorovici
Cuvantul ministrului de Externe si ad-interim la Finante, Take Ionescu
Cuvantul senatorului N. Bataria
Cuvantul senatorului I. Nistor
Cuvantul senatorului G.G. Mironescu
2. Adunarea Deputatilor. Sedinta din 12 august 1920
Discursul deputatului C. Banu
Discursul deputatului C. Cracalia
Discursul deputatului A.C. Cuza
3. Adunarea Deputatilor. Sedinta din 12 august 1920
Discursul deputatului Al. Vaida Voevod
Discursul lui Take Ionescu, ministru de Externe si ad-interim la Finante
III. Ratificarea Tratatului de pace incheiat la Trianon, intre Puterile Aliate si Asociate si Ungaria, in 4 iunie 1920
1. Sedinta Senatului din 14 august 1920
Discursul senatorului I. Pacurariu
2. Sedinta Senatului din 16 august 1920
Discursul senatorului Ion Nistor
Discursul senatorului Ibrahim Themo
Discursul senatorului G.G. Mironescu
Discursul senatorului Liviu Micsa
3. Sedinta Senatului din 17 august 1920
Discursul senatorului Christache Georgescu
Discursul senatorului dr. George Bilascu
Discursul senatorului General Silviu Herbay
Discursul senatorului Eugeniu Bran
Discursul lui Take Ionescu, ministrul de Externe si ad-interim la Finante
4. Adunarea Deputatilor. Sedinta din 20 august 1920
Discursul deputatului dr. Avram Imbroane
Discursul deputatului dr. D. Lascu
5. Adunarea Deputatilor. Sedinta din 26 august 1920
Discursul deputatului Gaspar Muth
Discursul deputatului D. Secelea
Discursul deputatului N.D. Cocea
Discursul deputatului Traian Lalescu
Discursul deputatului Iuliu Maniu
Discursul deputatului Duiliu Zamfirescu
Discursul lui Take Ionescu, ministru de Externe si ad-interim la Finante
Declaratia deputatului Patrichie Ramniantu
Declaratia prezentata de deputatul D. Radulescu
IV. Ratificarea Tratatului Unirii Basarabiei cu Romania
1. Senatul. Sedinta din 3 aprilie 1922
2. Adunarea Deputatilor. Sedinta din 7 aprilie 1922
INDEX
* * *
GHEORGHE SBARNA este profesor consultant, conducator de doctorat la Universitatea "Valahia” din Targoviste. A fost cadru didactic universitar, de la absolvirea Facultatii de Istorie de la Universitatea Bucuresti din 1966, la Academia de Stiinte Social?Politice, la Universitatea Bucuresti, Politehnica Bucuresti, Universitatea "Dimitrie Cantemir”, Universitatea "Spiru Haret” si Universitatea "Valahia” din Targoviste. Si?a concentrat activitatea didactica si de cercetare pe teme fundamentale ale istoriei moderne si contemporane ale Romaniei, in conjunctie cu evolutiile europene din secolele XIX si XX. Carti publicate: Parlamentul si politica externa a Romaniei, 1919?1940 (2000); Partidele politice din Romania, 1918?1940 (2001); Romanii si proiectele federale europene interbelice (2002); Marea Unire in Parlamentul Romaniei (2007), Vespasian V. Pella – in slujba dreptului si a cauzei pacii, editie ingrijita si studiu introductiv (2011); Revolutia Romana din Decembrie 1989. Dictionar general (coordonator) (2010); Constitutia Romaniei. Studii (coordonator) (2014); Tratatele de Pace ale Romaniei, 1919?1920 (impreuna cu Ion Calafeteanu) (2017); Romania in anii premergatori Marii Uniri, 1916?1917. Culegere de studii (coordonator impreuna cu Ioan Opris) (2017); Romania in anul Marii Uniri. Culegere de studii (coordonator impreuna cu Ioan Opris) (2018); 1919. Confirmarea internationala a Romaniei intregite. Culegere de studii (coordonator impreuna cu Ioan Opris) (2020).
* * *
ION CALAFETEANU este profesor consultant, conducator de doctorat la Universitatea "Valahia” din Targoviste. A fost cercetator stiintific la Institutul de Studii Istorice si Social?Politice, diplomat, indeplinind misiuni la New York, la Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa O.N.U. si la Roma – Academia di Romania. Profesorul Calafeteanu a impletit activitatea de cercetare cu cea de cadru didactic in invatamantul superior, fiind profesor asociat la Universitatea Bucuresti, la Universitatea "Dimitrie Cantemir” si la Universitatea "Valahia” din Targoviste. Si?a concentrat activitatea de cercetare spre aprofundarea unor teme fundamentale ale istoriei nationale in conjunctie cu evolutiile europene din secolul XX, istoria diplomatiei romanesti, istoria exilului romanesc anticomunist. Carti publicate: Iuliu Maniu – Ion Antonescu: Opinii si confruntari politice (1994); Revizionismul ungar si Romania (1995); Politica si interes national in Romania interbelica (1996); Romani la Hitler (1999); Exilul romanesc, erodarea sperantei. Documente (1951?1975) (2003); Scrisori catre Tovarasa Ana (2005); Grigore Gafencu. Jurnal (2008); Revolutia romana din Decembrie 1989. Documente (2009).
