Descriere - Randuielile vietii monahale
Pe buna dreptate, posteritatea a recunoscut in Sfantul Benedict din Nursia, alaturi de Sfantul Ioan Casian, pe unul dintre fondatorii monahismului apusean, intrucat viata si invataturile sale au influentat de-a lungul veacurilor nenumarate generatii de monahi crestini din Occident. In ciuda acestui fapt, spre deosebire de Caesarius, Casiodor si alte personalitati monastice ale timpului sau, Sfantul Benedict nu este mentionat de niciunul dintre contemporanii sai si nici in vreo lucrare care sa poata fi datata ca fiind anterioara secolului al VI-lea. Cu exceptia Randuielilor sale, care nu ofera detalii autobiografice directe, Sfantul Benedict nu a lasat alte scrieri, astfel ca, pentru informatii referitoare la biografia sa, depindem intru totul de Dialogurile Sfantului Grigorie cel Mare.
Nascut intr-o familie ilustra a Romei, Sfantul Benedict s-a format ca personalitate duhovniceasca in lumina dragostei nesfarsite pentru Imparatia cerurilor, inca din copilarie iubind viata insingurata, inchinata lui Dumnezeu. De aceea s-a si retras intr-o viata solitara la Sublacus, asezare aflata la aproximativ 60 de kilometri de Roma, ajungand in cele din urma un autentic invatator al virtutii.
Prin viata sa vrednica de cinstire, Sfantul Benedict s-a dovedit a fi urmator al Sfintilor Parinti din primele veacuri, savarsind minuni spre slava lui Dumnezeu inca de la inceputul vietii sale duhovnicesti. Notorietatea sfinteniei sale s-a raspandit in intreg tinutul in care traia si a devenit motivul pentru care a fost rugat de un grup de monahi sa le fie povatuitor duhovnicesc. Prin practicarea virtutilor si curatia vietii, Sfantul Benedict a atras pe calea monahismului numerosi tineri. Plin de ravna, a zidit in Sublacus douasprezece manastiri, acestea corespunzand lavrelor pahomiene din Rasarit. Pentru folosul monahilor traitori in acele manastiri si datorita sfinteniei sale, Sfantului Benedict i-au fost daruite de Dumnezeu diferite harisme.
Volumul cuprinde studiul introductiv la Randuielile Sfantului Benedict din Nursia, traducerea Randuielilor benedictine si traducerea Cartii a II-a a Dialogurilor Sfantului Grigorie cel Mare – unica sursa de informatie biografica referitoare la Sfantul Benedict.
Randuielile il evidentiaza pe autorul lor in raport cu alte personalitati contemporane lui: personalitatea sa este individualizata nu doar prin minunile savarsite, relatate in dialogul Sfantului Grigorie, ci si prin cuvantul invataturii sale, intrucat, in cazul Sfantului Benedict, praxis se afla in acord cu theoria. Elaborate sub forma unui set de principii calauzitoare pe cat de simple, pe atat de profunde, Randuielile sunt adresate celor ce doresc sa vietuiasca in starea con-templativa din cadrul monastic.
Randuielile reprezinta cel mai influent document normativ in spatiul monahal occidental pentru faptul ca, desi existau numeroase alte reguli monahale in acea perioada, reglementa-rile benedictine sunt sintetice si inovative. Citindu-le, se poate remarca fundamentarea lor pe o serie de lucrari anterioare, apartinand Sfan-tului Pahomie, Sfantului Vasile cel Mare, Sfantului Ioan Casian, Fericitului Augustin si pe Regula Magistri. Sfantul Benedict are insa darul de a sintetiza in chip fericit elementele esentiale din continutul scrierilor amintite, rezultatul fiind unul remarcabil: Randuielile sale sunt, pe de o parte, o continuare admirabila a traditiei si a practicilor monahale anterioare, pe de alta parte, ele constituie o consistenta contributie personala la adaptarea necesara a monahismului la nevoile spirituale ale contemporaneitatii sale.
De altfel, legaturile textului benedictin cu Randuielile basiliene se pot decela cu usurinta: acestea tin de fond si de forma, Sfantul Benedict pastrand aparenta structurala pentru care opteaza Sfantul Vasile cel Mare – succesiunea intrebare-raspuns. Pentru a ilustra filiatia de continut ale acelorasi scrieri, e suficient sa amintim precizarile legate de amplasarea manastirilor in locuri retrase si de necesitatea supunerii fiecarui monah in parte fata de autoritatea unui avva ales dintre membrii comunitatii monastice respective, acesta fiind monahul cu cea mai inalta si mai indelungata traire spirituala din cadrul comunitatii.
Masura influentei perene a Randuielilor o da, de pilda, expresia consacrata ora et labora, care, desi nu se regaseste textual in opera benedictina, surprinde esenta ansamblului de norme pe care le ofera Sfantul Benedict. Sintagma traduce datoria monahului de a trai continuu in rugaciune si in lucrarea care ii revine, deci de a fi un ascet responsabil, contemplativ, dar, totodata, implicat in viata societatii pentru care se roaga neincetat si pe care o ajuta in mod concret prin lucrarea de caritate.
Randuielile Sfantului Benedict din Nursia continua sa prezinte si acum, la mai bine de un mileniu si jumatate de cand au fost scrise, o mare importanta in planul vietii duhovnicesti, constituind in egala masura o sursa de cunoastere a monahismului cenobitic din Italia secolului al VI-lea si o punte de legatura intre monahismul de obste apusean si cel rasaritean.
Anul aparitiei: 2012
Numar pagini: 225
Format: 15x21