Descriere - PSB 19 – Clement Alexandrinul – Extrase din Theodoret. Valentin si velentinienii: fragmente comentate
Traducere din limba greaca veche, introduceri si note
de Petru Molodet
Unul dintre cei mai eruditi si mai subtili teologi crestini din
perioada preniceeana, Clement Alexandrinul este cunoscut cu precadere
pentru operele sale Protrepticul, Pedagogul si Stromatele.
Aceste trei opere ar putea reprezenta in acelasi timp trei stadii ale
urcusului spre desavarsire: in primul, Cuvantul este catehetic; in
cel de-al doilea, El este moral; pe cand in cel de-al treilea, El este
Invatator si introduce sufletul astfel chemat si curatit in tainele
gnozei. Din acest punct de vedere, o dezbatere inca subzista cu privire
la statutul Stromatelor. Le-a conceput Clement ca apartinand
stadiului etic, sau celui gnostic? Sunt ele ultimul cuvant al marelui
alexandrin, sau penultimul? In primul caz, fragmentele ramase in
manuscrise dupa Stromata a VII -a (asa-numita Stromata a opta,
Extrase din Theodot, Selectii profetice, Hipotipozele si alte cateva
fragmente din opere pierdute) nu sunt importante decat pentru
confirmarea unor aspecte din operele deja mentionate; in cel
de-al doilea caz, primele sapte Stromate ar apartine tot stadiului
moral, dar superior, al urcusului spiritual, pe cand fragmentele
ar fi ramasite ale unor opere reflectand ultimul stadiu, cel gnostic.
In acest din urma caz, fragmentele mentionate dobandesc o
importanta aparte.
"Ultimul Clement” a devenit astfel tot mai prezent in studiile
din ultimii ani, iar ramasitele mentionate fac obiectul unor analize
tot mai atent documentate. Insa, daca Stromata a opta si Selectiile
profetice au constituit obiectul unor studii de specialitate si al unor
editii critice, Extrasele din Theodot au beneficiat de atentie doar
in masura in care expun doctrina gnosticilor valentinieni, fara a
mai face insa recent obiectul unor analize cuprinzatoare. De aceea,
in prima parte a acestui volum, ne propunem sa suplinim aceasta
lacuna si oferim o traducere noua a Extraselor din Theodot, insotita
de numeroase note critice, care sa decripteze mesajul acestora si sa
le contureze importanta.
Extrasele (cu titlul complet: Extrase din lucrarile lui Theodot
si din invatatura numita "orientala” in timpul lui Valentin) se prezinta
sub forma unor note de lectura facute de Clement, in care
sunt expuse aspecte ale doctrinei valentiniene, dar sunt inserate si
consideratii, de cele mai multe ori critice, ale autorului alexandrin
la adresa valentinienilor. Aceasta opera fragmentara este importanta
din cel putin doua motive: tocmai aspectul ei fragmentar, de
culegere de note neslefuite facute la o prima lectura, o face extrem
de pretioasa pentru reconstructia aspectelor gnozei valentiniene,
unul dintre cei mai redutabili adversari ai ortodoxiei crestine, care
se afla in curs de precizare in secolele II -III d.Hr.; in acelasi timp,
observatiile personale ale lui Clement arunca de multe ori o lumina
neasteptata asupra creuzetului doctrinar in care au dobandit forma
conceptiile teologice ale scriitorului alexandrin. Astfel, Extrasele
constituie o marturie esentiala atat pentru istoria gnozei, cat si
pentru istoria doctrinei si sunt in acelasi timp un indiciu pretios
pentru dezlegarea sensului anumitor pasaje din opera slefuita a lui
Clement.
Extrasele ne ofera totodata un acces aproape singular in atelierul
de lucru al unui teolog din perioada crestinismului preniceean,
dandu-ne posibilitatea de a observa, de exemplu, printre primele
incercari conceptuale de a distinge intre natura si ipostas in sanul
Dumnezeirii si de a fundamenta crearea lumii pe existenta lui
Dumnezeu ca Treime de Ipostasuri. Limbajul lui Clement este de
multe ori in Extrase aproximativ si tatonant, motiv pentru care alegerile
conceptuale pe care autorul alexandrin le face pentru a ilustra
taina existentei lui Dumnezeu sau a intruparii Mantuitorului
pot parea uneori ciudate si prolixe pentru o constiinta teologica
ce a integrat precizarile doctrinare ale sinoadelor ecumenice care
vor urma. Cu toate acestea, ele reprezinta cautarile de clarificare
ale inceputurilor teologiei crestine, fara de care dezvoltarile ulterioare
nu ar fi avut in niciun caz aceeasi limpezime. In acelasi timp,
in Extrase il vedem pe Clement depunand un mare efort pentru a
intelege pozitia adversarilor doctrinari. Autenticitatea demersului
marelui alexandrin consta tocmai in faptul ca acesta a integrat in
discursul sau teologic ceea ce a considerat fecund in demersul conceptual
al valentinienilor, acordandu-i totodata un sens ortodox,
dupa indemnul Apostolului Pavel de a le incerca pe toate, dar de a
pastra ce este bine (1 Tesaloniceni 5, 21). Astfel, asa cum a facut cu
filosofia greaca si, in general, cu intreaga cunoastere pe care epoca
i-a pus-o la dispozitie, anume de a culege ceea ce poate fi folositor
pentru urcusul spiritual al crestinilor, tot astfel autorul alexandrin
a intrat intr-o dezbatere pozitiva cu gnoza valentiniana, din care a
respins ceea ce era in conflict fatis cu doctrina crestina, dar din care
a preluat concepte pe care le-a considerat fertile in vederea conturarii
viziunii crestine.
Pentru a completa demersul expozitiv si critic intreprins de
Clement in Extrase, in cea de-a doua parte a volumului, am oferit
o traducere a tuturor fragmentelor lui Valentin, fondatorul gnozei
valentiniene, si despre valentinieni care pot fi gasite in Stromate.
Fragmentele sunt insotite de remarcile critice ale lui Clement din
contextul in care acesta le citeaza, pentru a dispune astfel de un
tablou complet al modului in care teologul alexandrin s-a raportat
la gnoza valentiniana. Traducerea fragmentelor si a observatiilor
critice ale lui Clement este insotita de comentarii ample, care sa
le explice importanta si sensul. Cititorul roman interesat atat de
istoria gnozei, cat si de istoria doctrinei dispune astfel de un diptic
inedit, format din Extrasele din Theodot si din fragmentele comentate
mai ales ale lui Valentin, diptic al carui sens ne-am straduit sa-l
decriptam prin bogatele trimiteri facute atat la literatura crestina
de dinaintea lui Clement si din timpul lui, cat si la literatura gnostica
de care dispunem acum, mai ales dupa descoperirea bibliotecii
gnostice de la Nag Hammadi, in Egipt.
Acest volum se doreste a fi atat o completare la un proiect
mai amplu, acela al traducerii inedite in limba romana a operei
Sfantului Irineu de Lyon, Impotriva ereziilor, din care au aparut
deja trei volume, cat si o baza pusa pentru un viitor volum,
mai dezvoltat, care sa cuprinda ceea ce am numit mai sus "ultimul
Clement”, anume: asa-numita Stromata a opta, Extrasele din
Theodot, Selectiile profetice si fragmentele din Hipotipoze si din
alte scrieri pierdute ale autorului crestin.
Editura Basilica
