Descriere - Procesul de reconstructie post-conflict. Studiu de caz: Afganistan - Iuliana Ionescu
Din nefericire, istoria omenirii este eminamente una confrontationala. Concepte precum "conflict”, "criza” se inscriu in categoria celor mai uzitate in universul relatiilor internationale. Se considera ca tocmai conflictele au constituit motorul istoriei. Astfel, in mod evident, inseamna ca proto-concepte de reconstructie post-conflict ar fi trebuit sa existe din perioade imemorabile. Relevante sunt insa incercarile care au dus la creionarea unor scoli de gandire, respectiv a unor politici de stat in acest domeniu. De altfel, dupa cum vom argumenta in continuare "teoreticienii” si "practicienii” gandesc si propun solutii problemelor ridicate de reconstructie, din pacate independent si cu marja de influentare reciproca destul de limitata comparativ cu potentialul si necesitatile existente.
In prezent, atat in viata civila, cat si in lumea militara, fie ca este vorba de situatii curente, sau exceptionale, se foloseste pe scara larga conceptul de conflict, respectiv de reconstructie/ reabilitare post conflict. Aproape fiecare "vorbitor” are o definitie, o abordare proprie a conceptului si procesului de reconstructie.
Participarea militarilor romani la operatiuni in afara teritoriului national a intensificat atat folosirea conceptelor conexe acestui domeniu cat si procesul de limpezire, de clarificare conceptuala (dar si de abordare institutionala) a participarii, pe viitor, la astfel de misiuni. Astfel, conceptele cheie au intrat atat in limbajul de specialitate militar dar si civil, uneori cu deformarile de rigoare.
Alaturi de abordarile traditionale, asistam in prezent, in special in lumea anglo-saxona, la o regandire a procesului de reconstructie, nu numai conceptual dar si din perspectiva abordarilor practice. Astfel, la nivelul comunitatii NATO era in voga conceptul de "operatii bazate pe efect” (Effect Based Operations si mai nou Effect Based Approach to Operations).
Nu numai operatiunile de pacificare sau impunere a pacii sunt privite din aceasta perspectiva ci in curand se va extinde noua filozofie si la faza de reconstructie post conflict. Suntem contemporanii aparitiei unui nou sistem de gandire a razboiului si a operatiilor militare, respectiv militaro-civile, sistem generat de profundele evolutii tehnologice, informationale si comunicationale survenite in societatea omeneasca in ultimele decenii.
Crizele si conflictele armate survenite in perioada post razboi rece stau marturie asupra tuturor acestor evolutii. Conflictele din spatiul ex-iugoslav, urmate de cele din Irak si Afganistan au oferit terenul de materializare si experimentare a noilor concepte, desigur fiecare dintre acestea cu propriile sale particularitati.
Cu certitudine crizele si conflictele armate actuale se deosebesc de cele din perioadele precedente nu numai prin tehnologia militara de inalta performanta utilizata, prin caracterul asimetric al confruntarilor, dar mai ales prin incercarile de demilitarizare a proceselor si operatiilor post conflict.
Asa cum se propunea in filozofia operatiunilor bazate pe efecte, componenta civila este importanta si trebuie implicata din chiar faza de planificare a unei operatii militare. Componenta militara a pierdut monopolul asupra acestor operatiuni iar analistii civili sunt uneori cei care inregistreaza un progres deosebit comparativ cu ritmul mai lent de schimbare la nivelul componentei practice (organizatiile multinationale).
Din nefericire insa, dupa cum voi insista pe parcursul lucrarii exista inca o prapastie intre cele doua componente (cea a practicienilor si cea a teoreticienilor).
Tocmai de aceea, aceasta lucrare isi propune sa analizeze procesul de reconstructie post conflict, inclusiv conceptele sale cheie precum conflict, reconstructie post conflict, sa le defineasca si incadreze cat mai precis in contextul ultimelor evolutii politico-militare si in plus sa identifice noi solutii de crestere a eficientei operatiunilor de reconstructie post conflict cu adresa directa catre una din operatiile majore la care Romania participa deja.
Cuprins:
INTRODUCERE/7
a. Stadiul cercetarii in domeniu/ 8
b. Metode, obiective, ipoteze/ 11
c. Structura lucrarii/ 13
CAPITOLUL I - ABORDAREA CONSTRUCTIEI POST-CONFLICT A STATULUI DIN PERSPECTIVA PRINCIPALELOR SCOLI DIN TEORIA RELATIILOR INTERNATIONALE/19
1.1. Perspectiva realismului si liberalismului asupra problematicii reconstructiei post-conflict/ 19
1.2. Perspectiva constructivista a procesului de reconstructie post –conflict/26
1.3. Conceptul "reconstructie post-conflict” in practica relatiilor internationale/30
1.4. Modele in practica reconstructiei post conflict /37
1.4.1. Constructia statala si suveranitatea/41
1.4.2. Constructia statala si securitatea/ 48
1.4.3. Constructia statala si bunastarea/ 52
1.4.4. Reprezentarea politica/ 55
1.4.5. Aprecieri intermediare/58
CAPITOLUL II - PROCESUL DE RECONSTRUCTIE POSTCONFLICT IN SOCIETATEA CONTEMPORANA. POLITICI SI STRATEGII/ 64
2.1. Introducere / 64
2.2. Componentele procesului de reconstructie post-conflict/ 73
2.3. Actorii externi implicati in reconstructia post conflict/ 78
2.3.1. ONU /78
2.3.2. Institutiile financiare internationale/ 81
2.3.2.1. Banca Mondiala (BM)/ 82
2.3.3. Organizatii Neguvernamentale (ONG)/ 84
2.3.4. Aliante regionale si coalitii ad-hoc/ 85
2.4. Procesul de evaluare. Masurarea progresului in procesul de reconstructie post-conflict/90
2.5. Indicatori ai progresului reconstructiei post-conflict /95
2.6. Relationarea dintre strategie si politica in reconstructia post-conflict / 103
2.7. Concluzii rezultate din procesele de reconstructie anterioare/ 108
CAPITOLUL III - STUDIU DE CAZ: AFGANISTAN /119
3.1. Introducere / 120
3.2. Cadrul general. Scurta prezentare a Afganistanului/122
3.3. Principalii actori externi implicati in procesul de reconstructie/131
3.3.1. Organizatia Natiunilor Unite (ONU)/131
3.3.1.1. Deficiente la nivel ONU /136
3.3.1.2. Concluzii intermediare/ 142
3.4. NATO - Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate/147
3.4.1. Prezentarea generala/147
3.4.2. Echipele Provinciale de Reconstructie (PRT)/155
3.4.3. Deficiente nivel NATO /161
3.4.4. Concluzii intermediare /165
3.5 Uniunea Europeana (UE)/ 166
3.5.1. Introducere/166
3.5.2. Contributia militara a statelor membre/169
3.5.3. Lupta contra narcoticelor /171
3.5.4. Prezenta politica /172
3.5.5. Relatiile comerciale/173
3.5.6. Cadrul juridic. Acorduri bilaterale/ 173
3.6. Evaluarea progresului inregistrat in Afganistan/ 174
3.7. Afganistan: scenariul cel mai probabil de evolutie pe termen scurt-mediu/ 181
CAPITOLUL IV - CONSIDERATII FINALE SI PROPUNERI PENTRUIMBUNATATIREA PROCESULUI DE RECONSTRUCTIE POST CONFLICT (DIN AFGANISTAN)/ 188
4.1. Aprecieri generale /188
4.2. Schimbarea de forma/ 191
4.2.1. Baza conceptuala/191
4.2.1.1. Procesul de planificare/ 195
4.2.1.2. Gestionarea procesului/198
4.2.1.3. Finantarea/199
4.3. Schimbarea de fond (schimbarea de mentalitate)/ 201
4.3.1. Cadrul conceptual/201
4.3.2. Catre un nou rol al autoritatilor locale afgane si actorilor externi/ 206
CAPITOLUL V – INCHEIERE/210
LISTA ANEXE/216
BIBLIOGRAFIE/ 223
Despre autor:
Iuliana Ionescu
Absolventa a Facultatii de Istorie, Universitatea din Bucuresti (promotia 1997) si a studiilor postuniversitare in cadrul SNSPA (2002). De asemenea, a urmat cursuri de specializare la Scoala PfP NATO de la Oberamergau si la Centrul de Studii Strategice George C. Marshall din Germania precum si la Scoala Navala SUA de la Monterey . In prezent, este functionar civil senior in cadrul MApN, unde ocupa o functie de conducere din 2005. In perioada 2007-2010, a fost functionar international NATO, aria de expertiza fiind parteneriatele NATO, in special cele cu lumea araba
Anul aparitiei: 2017
Nr. pagini: 250
