Descriere - Printre tonuri cenusii. Glasul unei fete rupe tacerea istoriei
Bestseller international, tradus in 37 de limbi, publicat in 53 de tari • Bestseller New York Times
Aflat pe lista scurta pentru: • Carnegie Medal • William C. Morris Award • The iTunes 2011 Rewind Best Teen Novel
Ales cel mai bun roman de catre: • Amazon UK • Publishers Weekly • School Library Journal • Booklist
Castigator al premiului Prix-RTL LIRE, 2011 (Franta)
O marturie frusta despre supravietuire, speranta si demnitate.
In toiul noptii se aud la usa bubuituri amenintatoare, si viata Linei se schimba intr-o clipa. Ea, fratele mai mic si mama sunt smulsi din caminul lor din Vilnius de catre politia secreta sovietica si aruncati intr-un vagon de vite cu destinatia Siberia. Despartita de tatal ei, Lina trimite, din om in om, desene in care strecoara indicii despre locurile prin care trece, sperand ca vor ajunge in lagarul in care este el prizonier. Insa vor fi oare de ajuns mesajele sau curajul ei pentru a-si reintregi familia? Vor fi de ajuns sa o tina in viata?
Superb. - The Wall Street Journal
O reconstituire a unei tragedii reale, scrisa cu duiosie ii din inima. - Los Angeles Times
O cronica tulburatoare, menita sa demonstreze ca, pana. i in inima intunericului‚ iubirea este cea mai puternica arma. - The Horn Book
RUTA SEPETYS este una dintre cele mai importante autoare de fictiune istorica, romanele sale fiind traduse in peste 30 de limbi si vandute in milioane de exemplare in peste 50 de tari. A primit Carnegie Medal in 2017 pentru O mare de lacrimi (Epica, 2017), declarata Cartea anului 2018 in cadrul competitiei Batalia cartilor organizate sub egida Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor din Romania.
Fragment din cartea "Printre tonuri cenusii" de Ruta Sepetys:
"- La universitate? a repetat barbatul cu chelie, inca schimonosindu-se de durere. Oh, asta inseamna ca e dus de mult.
Am simtit cum mi se strangea stomacul de parca cineva mi-ar fi tras un pumn. Jonas s-a uitat cu disperare la mama.
- Daca tot a venit vorba, eu lucrez la banca si l-am vazut pe tatal tau chiar ieri dupa-amiaza, a declarat un barbat, zambindu-i lui Jonas.
Stiam ca mintea. Mama a dat din cap spre el, recunoscatoare.
- Vrei sa zici ca l-ai vazut in drum spre cimitir, a spus barbatul cu chelie pe un ton morocanos.
I-am aruncat o privire ucigatoare, intrebandu-ma de cat clei ar fi nevoie ca inchid gura.
- Eu sunt colectionar de timbre. Un simplu colectionar de timbre si ma trimit la moarte pentru ca am purtat corespondenta internationala cu alti colectionari. Un universitar trebuie sa fie in mod cert in capul listei de...
- Taceti din gura! i-am trantit-o eu.
- Lina! m-a dojenit mama. Cere-ti scuze imediat. Acest biet domn sufera cumplit din cauza durerii; nu mai stie ce spune.
- Ba stiu exact ce spun, a ripostat omul, tintuindu-ma cu privirea.
Usile spitalului s-au deschis si dinauntru s-a revarsat un strigat sfasietor. Un ofiter NKVD tara dupa el, in jos pe trepte, o femeie desculta imbracata intr-o camasa de spital insangerata.
- Copilasul meu! Va rog, nu-i faceti rau copilasului meu! zbiera ea.
Un alt ofiter si-a facut aparitia purtand in brate un ghemotoc infasat. Un doctor a venit in fuga si s-a agatat de maneca ofiterului.
- Va rog, nu puteti sa luati nou-nascutul. Nu va supravietui! a spus doctorul pe un ton ridicat. Domnule, va implor. Va rog!
Ofiterul s-a intors cu fata spre doctor si l-a lovit cu calcaiul in rotula."
