Descriere - Preventie primara in carie si paradontopatii
Scoala romaneasca de medicina dentara are o frumoasa traditie a practicii preventive. Odata cu infiintarea facultatilor de profil stomatologic, deschizatori de drumuri, precum prof. dr. Patru Firu, prof. dr. Mircea Rusu, prof. dr. Ioan Gal, conf. dr. Livia Zarnea, sef lucr. dr. Florica Motas – si alti inaintasi – au format in acest spirit generatii intregi de medici. In ultimele doua decenii, beneficiind de sprijinul unor reputati specialisti europeni, elevii acestor mari formatori de scoala din centrele universitare medicale traditionale au continuat si dezvoltat activitatea maestrilor lor, racordand-o in mod fericit la programele de cercetare stiintifica internationale. Este de notorietate ca dinamica patologiei oro-dentare ca si contextul social-istoric au constituit dintotdeauna repere esentiale in orientarea strategiilor profilactice adecvate momentului. Din aceasta perspectiva, prezentul tratat de Preventie primara in carie si parodontopatii se inscrie intr-o oferta informativa moderna si adecvata, prin care conf. dr. Marian Cuculescu si colectivul pun la dispozitia studentilor si a medicilor practicieni orientarea contemporana a scolii bucurestene de medicina dentara privind masurile eficiente de evitare a imbolnavirilor aparatului dento-maxilar. Prof. dr. Andrei Iliescu Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale
CUPRINS
PREFATA 19
INTRODUCERE 20
Cap. I. MICROORGANISMELE PLACII GENERATOARE
DE CARIE DENTARA SI/SAU BOALA PARODONTALA.31
1.1. Depozitele dentare .32
1.1.1. Depozitele moi .32
1.1.1.1. Pelicula dobandita 32
1.1.1.2. Placa dentara microbiana .34
1.1.1.2.1. Placa dentara – aspecte clinice .35
1.1.1.2.2. Succesiunea fixarii microbiene 37
1.1.1.2.3. P.D. – compozitie chimica 38
1.1.1.2.4. Matricea intermicrobiana a placii .38
1.1.1.2.5. Placa dentara – forme clinice .39
1.1.1.2.5.1. P.D. supragingivala .40
1.1.1.2.5.2. P.D. subgingivala 40
1.1.1.2.6. Microorganismele subgingivale asociate: 42
1.1.1.2.6.1. Gingiei sanatoase 42
1.1.1.2.6.2. Gingivitei 43
1.1.1.2.6.3. Parodontopatiei adultului .44
1.1.1.2.6.4. Parodontopatiei agresive a adultului 46
1.1.1.2.6.5. Parodontopatiei juvenile localizate 47
1.1.1.2.6.6. Gingivitei ulcero-necrotice acute .47
1.1.1.2.7. Virulenta patogenilor parodontali 47
1.1.1.2.8. Metabolismul P.D. supragingivale .49
1.1.1.2.9. Semnificatia clinica a P.D. .51
1.1.1.3. Materia alba .53
1.1.1.4. Resturile alimentare .53
1.1.2. Depozitele dentare dure .54
1.1.2.1. Tartrul dentar 54
1.1.2.1.1. Formarea T.D. 55
1.1.2.1.2. Compozitia T.D. .56
1.1.2.1.3. Forme clinice 57
1.1.2.1.4. Caracteristici clinice .58
1.1.2.1.5. Semnificatia clinica a T.D. .59
1.2. Agenti de colorare a p.d. – revelatorii de placa dentara 60
1.2.1. Proceduri de aplicare .62
1.2.2. Sfaturi practice .64
1.3. Halitoza .64
1.3.1. Cauzele halitozei 64
1.3.2. Metode de evidentiere a halitozei 67
1.3.2.1. Metoda organoleptica .67
1.3.2.2. Gaz-cromatografia .67
1.3.2.3. Monitorizarea sulfatilor – Halimetrele .68
1.3.3. Tratamentul halitozei .68
5
Cap. II. DISCOLORARILE DENTARE .69
2.1. Discolorarile exogene extrinseci .69
2.1.1. Discolorare extrinseca galbena 70
2.1.2. Discolorare extrinseca portocalie sau rosie .70
2.1.3. Discolorare extrinseca verde 70
2.1.4. Discolorare extrinseca neagra 71
2.1.5. Colorare extrinseca bruna 71
2.1.6. Variate discolorari extrinseci, datorate anumitor metale .72
2.2. Discolorarile endogene intrinseci .73
2.2.1. Depulparea dentara 73
2.2.2. Colorarile tetraciclinice 73
2.2.3. Dezvoltari imperfecte ale dintilor 74
2.3. Discolorarile exogene intrinseci 76
2.3.1. Obturatiile cu amalgam de argint .76
2.3.2. Obturatiile cu amalgam de cupru .77
2.3.3. Variatele paste folosite la obturarea canalelor radiculare 77
2.3.4. Fluorura de staniu 77
2.3.5. Nitratul de argint amoniacal 77
Cap. III. INDICI UTILIZATI IN MEDICINA DENTARA .78
3.1. Indicele de evaluare si inregistrare parodontala .81
3.2. Indici de apreciere a cantitatii de placa dentara .83
3.2.1. Indicele de placa Silness-Löe (Plaque Index – PI) 84
3.2.2. Indicele de placa dentara O'Leary (Plaque Control Record –
O'Leary, Darke, Naylor) 85
3.2.3. Indicele suprafetelor fara placa (Plaque-free score –
Grant, Stern, Everett) .87
3.2.4. Indicele de performanta a igienei pacientului (Patient hygiene performance –
PHP – Posthadley si Haley) .88
3.2.5. Indicele de igiena orala simplificat – O.H.I.-S (Simplified oral hygiene index –
The Green and Vermillion Index) 89
3.2.6. Indicele de placa aproximala – A.P.I. – LANGE
(Aproximal Plaque Index) .92
3.3. Indici de sangerare .93
3.3.1. Indicele de sangerare papilara Mühlemann 93
3.3.2. Indicele de sangerare sulculara – Sulcus bleeding index (SBI) –
Mühlemann and Son .94
3.3.3. Indicele de sangerare gingivala – Gingival Bleeding Index –
(GBI) – Carter and Barnes 95
3.3.4. Indicele de sangerare papilara Eastman – Eastman interdental bleeding index –
EIBI – Abrams, Caton and Polson 96
3.4. Indici gingivali si parodontali 96
3.4.1. Indicele gingival Silness–Löe – Gingival index – GI .96
3.4.2. Indicele gingival PMA (Papillary-Marginal-Attached Gingival Index
– al lui Schour si Massler) 97
3.5. Indicele nevoilor de tratament parodontal al comunitatii –
Community periodontal index of treatment needs –
CPITN (Federatia Dentara Internationala si Ainamo s.a.) 98
6
3.6. Indici de carie dentara .100
3.6.1. Indicele dintilor permanenti cariati, absenti, obturati – CAO 100
Indicele SiC 102
3.6.2. Indicele suprafetelor dentare cariate, absente sau obturate –
CAO-S (Decayed. Missing and filled permanent tooth surfaces –
DMF-S) (Klein, Palmer si Knutson) .102
3.6.3. Indicele dintilor sau al suprafetelor dentare cariate, cu indicatie de extractie
sau obturati, la dintii temporari (Decayed, indicated for extraction and
filled teeth or surfaces – dft si dfs – def-t sau def-s) (Gruebbel) 103
3.6.4. Indicele dintilor sau al suprafetelor dintilor temporari cariati, absenti sau
obturati (Decayed, missing and filled – dmf-t sau dmf-s) (Gruebbel) .105
Sfaturi practice 105
Cap. IV. MIJLOACELE DE CONTROL AL PLACII DENTARE 106
4.1. Mijloacele mecanice de control al p.d. 106
4.1.1. Periutele de dinti si perierea dentara .106
4.1.1.1. Periutele de dinti manuale .108
4.1.1.1.1. Descriere generala .108
4.1.1.1.2. Factorii care influenteaza alegerea unei periute dentare .113
4.1.1.1.3. Durata de viata 113
4.1.1.1.4. Periajul dentar manual .113
4.1.1.1.4.1. Obiectivele periajului dentar .114
4.1.1.1.4.2. Periajul manual – reguli generale 114
4.1.1.1.4.3. Frecventa periajului .115
4.1.1.1.4.4. Sfaturi practice cu privire la periute si periaj 116
4.1.1.1.5. Metode de periaj dentar manual 116
4.1.1.1.5.1. Metoda de periere BASS .116
4.1.1.1.5.2. Metoda de periere COLLIS simultan sulculara .118
4.1.1.1.5.3. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method) .118
4.1.1.1.5.4. Metoda de periere STILLMAN 120
4.1.1.1.5.5. Metoda de periere CHARTERS 120
4.1.1.1.5.6. Metoda de periere circulara – FONES 122
4.1.1.1.5.7. Metoda de periere verticala – LEONARD 122
4.1.1.1.5.8. Metoda de periere orizontala .122
4.1.1.1.5.9. Metoda de periere fiziologica – SMITH .123
4.1.1.1.5.10. Metoda de periere scrub-brush 123
4.1.1.1.6. Perierea suprafetelor ocluzale .124
4.1.1.2. Periutele de dinti mecanice .124
4.1.1.2.1 Tehnica periajului mecanic 128
4.1.1.3. Curatirea suprafetei dorsale a limbii .129
4.1.1.4. Individualizarea periajului 131
4.1.1.5. Efectele negative ale periajului dentar 131
4.1.1.5.1. Leziuni ale tesuturilor moi gingivale 132
4.1.1.5.1.1. Leziunile acute 132
4.1.1.5.1.2. Leziunile cronice gingivale .133
4.1.1.5.1.2.1. Modificari de contur ale marginii gingivale 133
4.1.1.5.1.2.2. Retractii gingivale .133
4.1.1.5.2. Abraziunea dentara 134
7
4.1.2. Miloace mecanice auxiliare periajului dentar si destinate controlului
placii dentare 135
4.1.2.1. Ata dentara sau dental floss-ul 136
4.1.2.1.1. Superfloss-ul .140
4.1.2.1.2. Panglica dentara – knitting yarn .141
4.1.2.1.3. Benzile de tifon – gauze strip 142
4.1.2.2. Stimulatoarele gingivale interdentare sau conurile interdentare .142
4.1.2.3. Scobitorile – Tooth pick 143
4.1.2.4. Periutele interdentare si cele unitufa .144
4.1.2.4.1. Periute interdentare automate (Automated Interproximal Cleaners) 146
4.2. Mijloacele chimice antiplaca .146
4.2.1. Antisepticele .148
4.2.1.1. Biguanidele – DIGLUCONATUL DE CLORHEXIDINA .148
4.2.1.2. Compusii fenolici 151
4.2.1.2.1. Listerina 151
4.2.1.2.2. Triclosanul .152
4.2.1.3. Alcaloizii vegetali .152
4.2.1.3.1. SANGUINARIA .152
4.2.1.3.2. Lemnul dulce – MESWAK .153
4.2.1.4. Compusii cuaternari de amoniu 154
4.2.1.5. Agentii de oxidare .154
4.2.1.6. Sarurile unor metale 155
4.2.2. Antibioticele 155
4.2.3. Enzimele .156
Cap. V. MODALITATI DE APLICARE A SUBSTANTELOR
CHIMICE ANTIPLACA 157
5.1. Pastele de dinti 158
5.1.1. Compozitie de baza 160
5.1.1.1. Detergentii .161
5.1.1.2. Agentii de curatare si lustruire 161
5.1.1.2.1. Testarea capacitatii de abrazare a pastelor de dinti .162
5.1.1.3. Umectantii .162
5.1.1.4. Agentii de legare .163
5.1.1.5. Conservantii 163
5.1.1.6. Aromatizantii 163
5.1.1.7. Agentii de indulcire .163
5.1.1.8. Agentii de colorare 164
5.1.2. Pastele de dinti profilactice sau terapeutice 164
5.1.2.1. Pastele de dinti remineralizante sau de control al cariei dentare 165
5.1.2.2. Pastele de dinti preventive antiplaca .168
5.1.2.3. Paste de dinti terapeutice antitartru .170
5.1.2.4. Pastele de dinti desensibilizante .170
5.1.2.5. Pastele de dinti pentru albirea dintilor 171
5.2. Apele de gura .172
5.2.1. Apele de gura cosmetice .173
5.2.2. Apele de gura terapeutice .173
8
5.2.2.1. In cabinetul stomatologic 173
5.2.2.2. La domiciliul pacientului 174
5.2.3. Clasificare dupa modul de preparare 176
5.2.3.1. Ape de gura preparate extemporaneu 176
5.2.3.2. Ape de gura prefabricate .176
5.2.3.2.1. Ingrediente comune .177
5.2.3.2.2. Ingrediente active 177
5.3. Inlocuitori ai salivei (saliva artificiala) .180
5.4. Irigarile orale sau dusurile bucale 182
5.4.1. Efectele benefice .183
5.4.2. Contraindicatiile irigarilor orale .183
5.4.3. Metode de irigare 184
5.4.3.1. Irigatoarele orale supragingivale cu varf activ standard .184
5.4.3.1.1. Avantajele autoirigarilor 185
5.4.3.2. Irigatoare orale subgingivale – metoda profesionala 186
5.4.3.3. Avantajele irigarilor orale supra- si subgingivale .187
5.4.3.4. Dezavantajele metodei 188
5.5. Gumele de mestecat 188
5.5.1. Ingrediente de baza .189
5.5.2. Indicatii .191
5.5.3. Contraindicatii 192
5.6. Terapie parodontala nechirurgicala – aplicarea locala a preparatelor
care contin substante antimicrobiene cu eliberare lenta 192
5.6.1. Fibrele impregnate cu tetraciclina (TETRACYCLINE FIBER) 194
5.6.2. Conurile cu clorhexidina (CHLORHEXIDINE CHIP) 195
5.6.3. Polimer cu doxiciclina (DOXYCYCLINE POLYMER) 196
5.6.4. Gelul cu metronidazol (METRONIDAZOLE GEL) 197
5.6.5. Clorhidratul de minociclina (MINOCYCLINE GEL) 197
5.6.6. Pasta TM .197
Cap. VI. PREVENIREA BOLILOR PLACII PRIN CONTROLUL DIETEI 198
6.1. Nutritia si sanatatea orala 199
6.2. Alimente cu potential cariogen 201
6.2.1. Indulcitorii traditionali 205
6.2.1.1. Zaharoza 205
6.2.1.2. Amidonul 209
6.2.1.3. Mono- si dizaharidele .210
6.2.1.4. Indulcitorii din cereale cu continut crescut de fructoza –
HFCS (high fructose corn syrup) .210
6.2.2. Indulcitorii alternativi – naturali .211
6.2.2.1. Poliolii .211
6.2.2.2. Polipeptidele .212
6.2.3. Indulcitorii artificiali .213
6.2.3.1. Zaharina 213
6.2.3.2. Aspartamul 213
6.2.3.3. Acesulfam-ul K .214
6.2.3.4. Ciclamatul de sodiu 214
9
6.2.3.5. Glucoza hidrogenata .214
6.2.3.6. Isomaltul .215
6.2.3.7. Noii indulcitori necalorici .215
6.2.3.7.1. Alitame 215
6.2.3.7.2. Sucraloza .215
6.2.3.7.3. Sweetner 2.000 215
6.2.4. Indulcitorii alternativi – efecte adverse .215
6.2.5. Factorii care influenteaza cariogenitarea alimentelor .216
6.2.5.1. Tipul carbohidratilor 216
6.2.5.2. Clearance-ul alimentului consumat si forma lui fizica 216
6.2.5.3. Frecventa 218
6.2.5.4. Ordinea .218
6.2.5.5. Temperatura 219
6.3. Alimente cu efect cario-protector 219
6.3.1. Fosfatii 219
6.3.2. Pulberea de cacao .220
6.3.3. Grasimile 220
6.3.4. Proteinele 220
6.3.5. Fructele si vegetalele fibroase 221
6.3.6. Ionii anorganici .222
6.4. Individualizarea consumului de zahar .222
6.4.1. Conceptul de igiena alimentara 224
6.4.2. Tratamentul minim invaziv .225
6.4.3. Bulimia si/sau anorexia nervoasa .227
6.5. Boala periodontala si nutritia 228
6.5.1. Vitamine 234
6.5.2. Elementele minerale .236
Cap. VII. CRESTEREA REZISTENTEI STRUCTURILOR DENTARE
FATA DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE .238
7.1. Factorii care influenteaza comportamentul cariogen al smaltului dentar .238
7.1.1. Factorii care determina perturbari in formarea matricei organice
a smaltului dentar 239
7.1.2. Factorii care determina perturbari in mineralizarea matricei smaltului 241
7.1.3. Factorii care determina perturbari in maturarea pre-eruptiva a smaltului 241
7.2. Prevenirea cariei dentare prin administrarea de fluor .242
7.2.1. Metabolismul fluorului .242
7.2.2. Toxicitatea fluorului 245
7.2.2.1. Intoxicatia acuta 245
7.2.2.1.1. Tratamentul de urgenta 246
7.2.2.2. Intoxicatia cronica .249
7.2.2.2.1. Fluoroza osoasa .249
7.2.2.2.2. Fluoroza dentara 249
7.2.2.2.2.1. Indicele de fluoroza dentara
(The Tooth Surface Index of Fluorosis) .251
7.2.2.2.2.2. Diagnosticul diferential .251
7.2.2.2.2.3. Tratamentul fluorozei dentare .252
7.2.3. Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe si tesuturi .254
7.2.4. Fluorul – mecanisme cariostatice .254
10
7.2.5. Metode preventive de administrare a fluorului .256
7.2.5.1. Metode sistemice de administrare a fluorului .257
7.2.5.1.1. Fluorizarea prin apa potabila 257
7.2.5.1.1.1. Istoric .257
7.2.5.1.1.2. Beneficiile fluorizarii apei potabile .260
7.2.5.1.1.3. Defluorizarea apei .262
7.2.5.1.1.4. Legislatia in vigoare cu privire la fluorizarea artificiala
a apei potabile 263
7.2.5.1.1.5. Fluorizarea apei in scoli 264
ALTERNATIVE SISTEMICE LA FLUORIZAREA APEI POTABILE .264
7.2.5.1.2. Tablete si solutii fluorurate 264
7.2.5.1.3. Fluorizarea cu sare de bucatarie 266
7.2.5.1.4. Fluorizarea prin intermediul laptelui sau al sucurile naturale .267
7.2.5.2. Metode locale de fluorizare 268
7.2.5.2.1. Fluorizarea locala profesionala .269
7.2.5.2.1.1. Caracteristicile sistemelor de fluorizare locala profesionala 271
7.2.5.2.1.2. Metode de aplicare locala profesionala a sistemelor fluorurate 274
7.2.5.2.1.2.1. Pregatirea dintilor 274
7.2.5.2.1.2.2. Reguli 275
7.2.5.2.1.3. Aplicarea lacurilor fluorurate (varnish) .277
7.2.5.2.1.4. Alte produse utilizate in fluorizarea locala profesionala .279
7.2.5.2.2. Autoaplicari locale de fluor (autofluorizari) .281
7.2.5.2.2.1. Pastele de dinti 281
7.2.5.2.2.1.1. Perierea dintilor cu geluri cu fluor 281
7.2.5.2.2.2. Apele de gura fluorurate 282
7.2.5.2.2.3. Autoaplicarile de geluri fluorurate 285
7.2.5.2.3. Combinarea metodelor de fluorizare .286
Cap. VIII. SIGILAREA SANTURILOR SI A FOSETELOR CORONARE 290
8.1. Istoric .290
8.2. Indicatii ale sigilarii 292
8.3. Contraindicatii ale sigilarii 292
8.4. Materiale utilizate .293
8.4.1. Compozitele 293
8.4.1.1. Tipuri de compozite 293
8.4.1.2. Compozite – tehnica de lucru .295
8.4.2. Cimenturi glass ionomer .299
8.5. Sigilarea ca metoda alternativa la terapia clasica .300
8.5.1.Tehnica ART 300
8.6. Laserul – in prevenirea cariei dentare 301
Cap. IX. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICA A PACIENTILOR 303
Cap. X. ROLUL SECRETIEI SALIVARE IN APARAREA INTEGRITATII
STRUCTURILOR ORO-DENTARE.308
10.1. Fluxul salivar 309
10.1.1. Xerostomia 311
10.2. Functiile salivei .314
11
10.3. Proprietatile salivei .314
10.3.1. Proprietatile fizice .314
10.3.2. Proprietatile chimice .315
10.3.2.1. Sistemele salivare tampon 315
10.3.2.2. Activitatea enzimatica .317
10.3.3. Proprietatile antibacteriene .317
10.4. Rolul cario-preventiv al fluidului oral 319
Cap. XI. CARIA DENTARA – LEZIUNEA INCIPIENTA .320
11.1. Termenul de carie dentara .320
11.1.1. Diagnosticarea clinica a cariei dentare .323
11.1.2. Caria dentara – o infectie locala transmisibila 324
11.1.3. Structura smaltului dentar – embriologia si histologia smaltului .327
11.1.4. Microorganismele cariogene .329
11.1.5. Ecologia producerii cariei dentare 332
11.1.6. Aspecte fizice si microscopice ale leziunii carioase incipiente din smalt,
inclusiv modificarile biochimice produse la interfata placa dentara / dinte .334
11.1.6.1. Leziune de subsuprafata 335
11.1.7. Rolul fosfatului de calciu in procesele de remineralizare-demineralizare 339
11.1.8. Factorii care influenteaza remineralizarea 340
11.1.9. Favorizarea remineralizarii .343
11.1.9.1. Solutii remineralizante 344
11.2. Caria suprafetelor radiculare (C.R.) .345
11.2.1. Caria radiculara – masuri de prevenire .348
11.3. Caria secundara (secondary sau recurrent caries) 349
Cap. XII. TESTAREA ACTIVITATII BOLII CARIOASE SI A ACELORA
PARODONTALE .351
12.1. Riscul la carie si testarea activitatii carioase 351
12.1.1. Predictie – termeni folositi .353
12.1.2. Evaluarea riscului carios la grupuri si in comunitati 354
12.1.3. Varstele de evaluare a riscului carios .356
12.1.4. Abordarea individuala a activitatii carioase 356
12.1.5. Examenul clinic efectuat in vederea evaluarii activitatii carioase 359
12.2. Teste ale activitatii carioase .360
12.2.1. Testele microbiologice 362
12.2.1.1. Teste pentru streptococul mutans 362
12.2.1.1.1. Numararea streptococilor mutans .363
12.2.1.1.2. Metoda benzilor mutans (Strip Mutans Technique
sau Dentocult S.M. Strip Method)363
12.2.1.1.3. Metoda lamei inmuiate (Dip Slide Method) 365
12.2.1.1.4. Saliva Check Mutans 366
12.2.1.2. Teste pentru lactobacili .366
12.2.1.2.1. Metoda Dentocult pentru lactobacili
(DENTOCULT L.B. METHOD) 367
12.2.1.2.2. Testul ALBAN 368
12.2.1.3. Comentarii cu privire la rezultatele testelor microbiologice 369
12
12.2.2. Testarea cantitatii si a calitatii salivei .370
12.2.2.1. Masurarea fluxului salivar (Sialometria) (Saliva flow rate) .371
12.2.2.2. Masurarea capacitatii de tamponare a salivei .372
12.2.2.3. Masurarea pH-ului placii dentare si a celui al salivei .374
12.2.3. Sugestii pentru alte teste ale activitatii carioase .376
12.2.3.1. Testul Snyder 376
12.2.3.2. Masurarea vascozitatii salivei .376
12.2.3.3. Masurarea fungilor salivari .377
12.2.3.4. Viteza de formare a placii .377
12.2.3.5. Metode viitoare .377
12.3. Bolile parodontale – tehnici avansate de diagnosticare 378
12.3.1. Limitele diagnosticelor conventionale puse in cazul afectiunilor parodontale .379
12.3.2. Progresele obtinute in diagnosticarea clinica a parodontopatiilor marginale 380
12.3.2.1. Sangerarea gingivala .380
12.3.2.2. Temperatura gingivala 380
12.3.2.3. Sondarea parodontala (periodontal probing) 381
12.3.3. Evauluari radiologice avansate .382.
12.3.3.1. Radiografia digitala .382
12.3.3.2. Radiografia prin subtractie 383
12.3.3.3. Sistemul computerizat de analiza densiometrica 384
12.3.4. Progrese inregistrate in cazul analizelor microbiologice 384
12.3.4.1. Culturile bacteriene .385
12.3.4.2. Microscopie directa .386
12.3.4.3. Metodele imunodiagnostice 386
12.3.4.4. Identificarea microorganismelor prin metode enzimatice 387
12.3.4.5. Tehnologia examinarii acidului dezoxiribonucleic (ADN) .388
12.3.4.6. Reactia lanturilor de polimeraza (Polymerase Chain Reaction – PCR) .388
12.3.5. Progrese obtinute in evidentierea capacitatii de aparare a organismelor 389
12.3.6. Produsele si mediatorii chimici ai inflamatiei 390
Cap. XIII. TEHNICI DIAGNOSTICE UTILIZATE LA PREVENIREA CARIEI
DENTARE SI IN DEPISTAREA EI PRECOCE .392
13.1. Examenul clinic .393
13.2. Examene complementare .394
13.2.1. Examenul radiologic .394
13.2.1.1. Radiografia bite-wing (cu film muscat) 395
13.2.1.2. Radiografia dentara computerizata (CDR – computer dental radiology)
sau radiografia digitala directa 396
13.2.1.3. Radiografia digitala indirecta scanata .397
13.2.2. Camera video intraorala 397
13.2.3. Transiluminarea suprafetelor dentare prin intermediul fibrelor optice –
SISTEMUL FOTI .398
13.2.4. DIFOTI – digital imaging fiber optic trans-illumination 398
13.2.5. Masurarea rezistentei electrice prezentata de structurile dentare .399
13.2.6. Fluorescenta laser – LF .402
13.2.7. QLF – quantitative laser fluorescence 405
13
13.2.8. Radiatiile infrarosii .407
13.2.9. Diagnosticarea leziunilor incipiente de carie prin intermediul
ultrasunetelor 408
13.2.10. Microimagini obtinute prin rezonanta magnetica .409
13.2.11. Nivelul fluorului prezent la suprafata coroanelor dentare ca metoda
de estimare a rezistentei structurilor dure dentare 409
Cap. XIV. INGRIJIREA PREVENTIVA STOMATOLOGICA A PACIENTILOR,
PE GRUPE DE VÂRSTA .410
14.1. Ingrijirea preventiva stomatologica a femeii gravide .410
14.1.1. Femeia gravida – particularitati clinice orale .412
14.1.2. Femeia gravida – particularitatile ingrijirii stomatologice .414
14.2. Ingrijirea preventiva stomatologica a copilului pana la varsta de 5 ani .416
14.2.1. Analizarea copilului din punct de vedere al factorilor de risc 418
14.2.2. Ghidul anticipativ (Anticipatory guidance) 420
14.2.3. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului mic
(SUB 1 AN) 424
14.2.4. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului
IN VÂRSTA DE 1–5 ANI 427
14.3. Ingrijirea preventiva stomatologica a pacientului cu despicatura
de buza si/sau palat 430
14.3.1. Factorii etiologici 430
14.3.2. Clasificari ale despicaturilor .431
14.3.3. Embriologie 432
14.3.4. Particularitati clinice orale, specifice pacientilor cu diverse tipuri
de despicaturi .432
14.3.5. Tratamente indicate .433
14.3.6. Ingrijirile stomatologice preventive 434
14.4. Ingrijirea stomatologica preventiva a pacientului la pubertate
si adolescenta 436
14.4.1. Adolescenta si pubertatea .436
14.4.2. Particularitati clinice stomatologice .437
14.4.3. Ingrijiri stomatologice preventive 438
14.4.4. Menstruatia .440
14.5. Ingrijirea stomatologica preventiva a pacientei care utilizeaza
anticonceptionale 441
14.6. Ingrijirea preventiva stomatologica a femeii la menopauza .443
14.6.1. Particularitati clinice orale 444
14.6.2. Tratamente preventive stomatologice .444
14.7. Ingrijirea preventiva stomatologica a pacientului varstnic 445
14.7.1. Modificari fiziologice generale 446
14.7.2. Afectiuni patologice specifice 446
14.7.3. Particularitati clinice orale 448
14.7.4. Particularitatile ingrijirilor stomatologice 451
14.7.4.1. Controlul biofilmului dentar .453
14.7.4.2. Regimul alimentar .456
14
Cap. XV. INGRIJIREA PREVENTIVA STOMATOLOGICA A PACIENTILOR
CU VARIATE TIPURI DE PROTEZARI DENTARE .457
15.1. Pacientul purtator de aparate ortodontice .457
15.1.1. Pacientii cu aparate ortodontice fixe 458
15.1.1.1. Ingrijirea preventiva 459
15.1.1.2. Indepartarea inelelor si a bracket-urilor ortodontice462
15.1.2. Pacientii cu aparate ortodontice mobile.463
15.1.3. Pacientul cu mentinator de spatiu .463
15.2. Ingrijirea pacientului cu protezare fixa – cu punti dentare .464
15.2.1. Indicatii de igienizare .465
15.3. Ingrijirea pacientului cu protezare mobilizabila .466
15.3.1. Ingrijiri preventive 467
15.4. Ingrijirea pacientului cu proteza totala 468
15.4.1. Indicatii date pacientului protezat total 470
15.4.2. Leziuni produse prin purtarea protezelor mobile .471
15.4.2.1. Leziuni inflamatorii 472
15.4.2.2. Leziuni ulcerative .472
15.4.2.3. Hiperplazia mucoasei gingivale 472
15.4.2.4. Hiperplazie papilara 473
15.4.2.5. Cheilita angulara .473
15.4.3. Mentinerea in timp a tratamentului prin protezare totala .474
15.4.4. Igienizarea protezelor .474
15.4.4.1. Curatirea protezelor adjuncte – Recomandari generale 475
15.4.4.2. Agentii chimici utilizati la curatirea protezelor 478
15.4.5. Identificarea pacientului prin intermediul protezelor .480
15.5. Supraprotezarile .480
15.6. Ingrijirea preventiva stomatologica a pacientului cu reabilitare orala .482
15.6.1. Autointretinerea la pacientul cu reabilitare orala 483
15.6.2. Dispozitivele recomandate pentru controlul eficient al placii 485
15.7. Ingrijirea preventiva stomatologica a pacientului cu implanturi dentare .488
15.7.1. Tipuri de implanturi dentare .489
15.7.2. Selectarea pacientilor 490
15.7.3. Ingrijirea preventiva a pacientului cu implanturi dentare .491
15.7.4. Dispensarizarea pacientului cu implanturi dentare .493
Cap. XVI. ELABORAREA PLANULUI DE TRATAMENT PRVENTIV
INDIVIDUALIZAT 496
16.1. Examenul clinic .497
16.2. Diagnosticul parodontal .498
16.2.1. Clasificarea afectiunilor parodontale 498
16.3. Diagnosticul de igiena dentara 503
16.4. Planul de tratament stomatologic .503
16.4.1. Obiective .503
16.4.2. Etapele planului de tratament stomatologic 504
16.5. Individualizarea tratamentelor cu caracter preventiv 505
16.5.1. Proceduri efectuate de asistenta de profilaxie 505
15
16.6. Consideratii cu privire la ingrijirea dentara 509
16.6.1. Etapele planului de ingrijire orala 510
16.6.2. Explicarea planului de tratament 513
16.6.2.1. Acceptul informat – obtinerea consimtamantului 513
16.7. Tratamente preventive indicate in profilaxia bolilor placii 514
16.7.1. Planul preventiv individualizat .514
16.7.1.1. Sistemul de invatare 516
16.7.1.2. Evaluarea cunostintelor .516
16.8. Exemplu de planificare a tratamentelor preventive 517
Cap. XVII. PROCEDURI PREVENTIVE EFECTUATE
IN PARODONTOLOGIE .519
17.1. Detartrajul .519
17.1.1. Detartrajul manual 519
17.1.1.1. Instrumentarul pentru examinare 520
17.1.1.1.1. Sondele parodontale 520
17.1.1.1.2. Sondele exploratorii 521
17.1.1.2. Instrumentele de detartraj manual .521
17.1.1.2.1. Instrumentele de detartraj – CLASICE .521
17.1.1.2.2. Instrumentele de detartraj – MODERNE 522
17.1.1.2.2.1. Chiuretele parodontale 523
17.1.1.2.2.1.1. Chiuretele universale .523
17.1.1.2.2.1.2. Chiuretele speciale .524
17.1.1.2.2.1.2.1. Chiuretele Gracey standard 524
17.1.1.2.2.1.2.2. Chiuretele Gracey ,,profilactice” 525
17.1.1.2.2.1.2.3. Chiuretele Gracey ,,peste cinci” sau ,,dupa cinci”
sau After Five .525
17.1.1.2.2.1.2.4. Chiuretele Gracey ,,mini cinci” 525
17.1.1.2.2.2. Detartroarele .526
17.1.1.2.2.2.1. Secerile (Sickle scaler) 526
17.1.1.2.2.2.2. Sapaliga (Hoe scaler) .526
17.1.1.2.2.2.3. Daltile pentru detartraj (Chisel scaler) 527
17.1.1.2.2.2.4. Pilele sau razusele (File scaler) .527
17.1.1.3. Regulile detartrajului manual .528
17.1.1.3.1. Priza 529
17.1.1.3.2. Punctul de sprijin 530
17.1.1.3.3. Imobilizarea dintilor .531
17.1.1.4. Dezvoltarea dexteritatii 531
17.1.1.4.1. Prevenirea oboselii si a traumei cumulative .532
17.1.1.5. Ascutirea instrumentelor manuale de detartraj 533
17.1.2. Detartrajul mecanic 534
17.1.2.1. Aparatele de detartraj ultrasonice .534
17.1.2.1.1. Aparatele ultrasonice magnetostrictive 535
17.1.2.1.2. Aparatele ultrasonice piezoelectrice 535
17.1.2.2. Piesele de detartraj sonice 536
17.1.2.3. Indicatiile detartrajului ultrasonic 537
17.1.2.4. Contraindicatii si precautii .538
16
17.1.2.5. Tehnica detartrajului mecanic 538
17.1.2.5.1. Pregatirea aparatului de detartraj .538
17.1.2.5.2. Pregatirea pacientului 539
17.1.2.5.3. Detartrajul propriu-zis .539
17.1.2.5.4. Indicatii date postdetartraj .540
17.1.3. Chiuretajul radicular – planarea radiculara 541
17.1.4. Chiuretajul gingival .543
17.1.5. Finisarea si lustruirea suprafetelor dentare detartrate 544
17.1.5.1. Agentii de curatare si lustruire 545
17.1.5.2. Tehnica finisarii si a lustruirii coronare 546
17.1.5.3. Tehnica lustruirii suprafetelor aproximale 547
17.1.5.4. Lustruirea cu aer abraziv sub presiune .548
17.1.6. Evaluarea si dispensarizarea pacientului detartrat .549
17.1.6.1. Evaluarea sanatatii parodontiului marginal 551
17.1.6.2. Etapele vindecarii tesuturilor postdetartraj .552
17.1.6.3. Dispensarizarea sau etapa de mentinere a rezultatelor 552
17.2. Cimenturi parodontale (Periodontal dressings) .553
17.2.1. Forme de prezentare .554
17.2.2. Aplicarea cimenturilor parodontale 555
17.2.3. Indepartarea cimentului parodontal .558
17.3. Hipersensibilitatea dentinara 559
17.3.1. Etiologie .560
17.3.2. Teorii explicative 561
17.3.3. Desensibilizarea naturala .561
17.3.4. Caracterizarea pacientilor dupa durere 562
17.3.5. Diagnosticarea hipersensibilitatii .562
17.3.6. Tehnici si teste diagnostice 564
17.3.7. Tratamentul hipersensibilitatii .564
17.3.7.1. Masuri de autoingrijire .565
17.3.7.2. Masuri profesionale 567
BIBLIOGRAFIE .571
17
prin prezenta matricei intermicrobiene. In contact cu dintele, flora microbiana este
densa si constituita, in principal, din bacterii filamentoase gram-pozitive, alaturi de
care descoperim coci si bacili, gram-pozitivi si gram-negativi. In straturile localizate
mai apical, observam cum compozitia microbiana se modifica, locul formelor
filamentoase fiind luat de bacilii gram-negativi prezenti pe suprafata cementului
radicular, care nu arata o orientare anume.
Este de retinut faptul ca bacteriile patogene parodontale invadeaza canaliculele
dentinare expuse, mecanism prin care se realizeaza recolonizarea pungilor
parodontale, la anumite perioade de timp de la interventia terapeutica (cca 40 de zile)
si prin care infectia parodontala recidiveaza.
II. Placa subgingivala asociata tesutului moale al santului gingival
Contine, in principal, bacterii mobile si spirochete care nu prezinta o orientare
anume. La acest nivel nu se observa prezenta matricei intermicrobiene propriu-zise,
retentia microorganismelor datorandu-se probabil calitatilor tesutului gingival moale.
Pe langa microorganisme, la acest nivel se observa si un numar mare de celule ale
sistemului imun, reprezentate, in principal, de limfocite.
S-a demonstrat clar ca reactiile inflamatorii constatate la nivelul componentelor
structurale ale parodontiului marginal si la cel al insertiei epiteliale, in special, se
datoreaza prezentei la nivelul santului gingival a anumitor microorganisme
(specifice), care sunt responsabile de producerea bolilor parodontale. Studiile arata
ca, prin neglijarea voluntara a masurilor de control al placii, se produce inflamatie,
initial gingivita, dupa numai 2–3 saptamani de la initierea experimentului. Trebuie
insa retinut ca semnele de gingivita si de inflamatie parodontala dispar rapid dupa
reluarea masurilor de control al P.D. In acest sens, de-a lungul timpului s-au efectuat
si studii care au stabilit componenta florei microbiene responsabila de producerea
diferitelor afectari parodontale, constatarile fiind cele ce urmeaza.
1.1.1.2.6. Microorganismele subgingivale asociate
1.1.1.2.6.1. Microorganismele subgingivale asociate gingiei sanatoase
(fig. 1.3)
Microflora descoperita la nivelul
santului gingival (normal, prezinta o
adancime de maximum 2–3 mm) este
similara cu cea constatata in stadiile
initiale de formare a placilor
supragingivale. Se intalnesc, in
special, specii microbiene grampozitive,
facultativ anaerobe, 2/3
fiind reprezentate de coci. Se
intalnesc frecvent streptococii, care,
42
Fig. 1.3. Gingie normala
Pe langa acest microorganism, flora microbiana specifica parodontopatiei
adultului mai cuprinde:
– bacili gram-negativi imobili, precum: Prevotella intermedia, Bacteroides
forsythus, Fusobacterium nucleatum, Actinobacillus actinomycetemcomitans,
Capnocytophaga ochraceus si Eikenella corondens;
– bacili gram-negativi mobili, precum: Campylobacter recta si Selenomonas;
– spirochete, precum: Treponema denticola (tabelele 1.1 si 1.2).
Pe de alta parte, studiile logitudinale efectuate demonstreaza ca progresia
leziunilor, in cazul imbolnavirilor parodontale, este cauzata de prezenta, in
principal, a trei microorganisme: reprezentate de Porphyromonas gingivalis,
Prevotella intermedia si de Actinobacillus actinomycetemcomitans.
Tabelul 1.1
Patogenii bolilor parodontale
Indiscutabili, in etiologie Moderati, in etiologie
– Actinobacillus actinomycetemcomitans – Campylobacter rectus
– Porphyromonas gingivalis – Eubacterium nodatum
– Bacteroides forsythus – Fusobacterium nucleatum
– Treponema denticola – Prevotella intermedia
– Peptostreptococcus micros
– Streptococcus intermedius complex
Cf.: Annals of Periodontology, 1, 928, november, 1996. – citat de Esther M. Wilkins,
in Clinical Practice of the Dental Hygienist, Ninth Edition, 2005.
45
Fig. 1.6. Parodontopatie, forma ireversibila
1.2. AGENTI DE COLORARE A PLACII DENTARE
– REVELATORII DE PLACA DENTARA
Placa dentara NU se indeparteaza prin clatire sau prin proiectarea jeturilor de
apa, ci numai mecanic, in principal, prin perierea dintilor. Normal, P.D. se poate
evidentia prin:
– inspectie, cand grosimea, sau culoarea ei naturala, o face usor sesizabila;
– palpare cu sonda, cand este prezenta in straturi subtiri, sau, cel mai eficient, prin
– colorarea ei cu ajutorul revelatorilor de placa (disclosing agents).
In 1930, HARTZEL este primul care propune colorarea placii, lucru consemnat
intr-un articol aparut in "Journal of American Dental Association”.
Colorantii de placa sunt astazi comercializati sub forma de solutii si tablete
(fig. 1.9), cu care profesionistul, sau chiar pacientul, o poate colora, procedeu prin
care se sesizeaza locurile in care aceasta ramane neindepartata si unde trebuie sa se
insiste pe durata operatiilor de igienizare.
Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri:
– pentru individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii
(fig. 1.10);
– la educarea si motivarea pacientilor;
– pentru autoevaluarea corectitudinii controlului mecanic al placii;
– pentru evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce
vor fi modificate atunci cand scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt
nesatisfacatoare;
– la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologice,
prin efectuarea repetata a indicilor de placa.
60
Fig. 1.9. Revelatori de placa dentara
Fig. 1.10. Colorarea placii dentare
Capitolul 4
MIJLOACELE DE CONTROL
AL PLACII DENTARE
Una dintre posibilitatile de prevenire a bolilor placii (C.D. si B.P) este
controlul P.D. efectuat zilnic, corect. Prin indepartarea zilnica, se obtine reducerea
grosimii placii si a numarului de microorganisme existente la acest nivel.
Impotriva depunerilor de placa dentara se poate interveni prin folosirea:
A. mijloacelor mecanice de control al P.D., reprezentate:
1. in principal – de periaj dentar; si
2. auxiliar – de dental floss (ata dentara), scobitori, periute interdentare si unitufa,
stimulatoare gingivale si razusa de limba.
B. mijloacelor chimice antiplaca.
4.1. MIJLOACELE MECANICE DE CONTROL AL P.D.
4.1.1. PERIUTELE DE DINTI SI PERIEREA DENTARA
Dintele perfect curatat este acoperit instantaneu de un depozit moale, reprezentat
de pelicula dobandita. Aceasta incepe sa fie colonizata rapid de germeni microbieni
si se transforma in placa dentara microbiana. Pentru a i se reduce agresivitatea,
placa trebuie curatata zilnic de pacientul constientizat si motivat in acest sens.
Bolile placii bacteriene pot fi prevenite daca placa, in special cea de la nivelul
suprafetelor aproximale si din zona coronara cervicala, este indepartata complet
prin proceduri de autoingrijire. Din nefericire, intr-un procent insemnat, semenii
nostri nu vor sau nu sunt capabili sa-si realizeze o indepartare corecta a placii dentare.
In zilele noastre, statisticile efectuate in tarile dezvoltate economic arata ca populatia
se spala pe dinti de 1–2 ori/zi intr-o proportie de 80–90%.
In acest sens, de control al placii dentare, utilizam, in principal, PERIAJUL
DENTAR, care nu poate fi inlocuit de niciun alt mijloc de control al placii bacteriene,
lui adaugandu-i-se, in anumite situatii clinice, alte mijloace mecanice auxiliare sau/si
mijloacele chimice antiplaca.
Istoric
Scobitoarea a fost primul dispozitiv folosit la curatirea dintilor si la indepartarea
resturilor alimentare. Lucrarile arheologice efectuate pe teritoriul Mesopotamiei au
106
Dupa ce punctul de contact a fost
trecut, dental floss-ul este usor curbat catre
suprafata aproximala de curatat, urmand sa
efectuam 5–6 miscari verticale de stergere,
in sens ocluzo-gingival – si invers (fig. 4.26).
La fel se procedeaza si pe cealalta suprafata
aproximala a spatiului interdentar curatat.
Apoi, pacientul scoate floss-ul si il
examineaza. Pacientul este educat sa
constate cantitatea de placa curatata sau
daca acesta s-a scamosat. Prin obiectivarea placii existente, a sangerarii sau a
mirosurilor posibile, pacientul este motivat pentru continuarea operatiei. Pacientul
este instruit sa constate scamosarea firului, caz in care isi va informa medicul curant
cu privire la zona la nivelul careia a constatat scamosarea. Motivul scamosarii poate
fi o carie incipienta, prezenta concretiunilor tartrice sau o iatrogenie stomatologica
(obturatii supraextinse).
Specialistul este chemat sa controleze corectitudinea curatirii realizate,
eventualele leziuni produse la nivelul papilelor interdentare sau al marginii gingivale,
precum si aparitia santurilor cervicale aproximale, situate radicular, care indica o
tehnica incorecta, ce obliga la corectii imediate. Indicatiile se vor modifica atunci
cand este cazul.
Dental floss-ul se poate utiliza prin infasurare (metoda deja descrisa) sau prin
metoda buclei (circulara). Metoda de prindere prin infasurare este recomandata
adolescentilor si adultilor cu o buna manualitate. Cea de-a doua metoda, cea circulara,
este recomandata copiilor sau celor fara o manualitate deosebita. In cazul utilizarii celei
de-a doua metode, firul de cca 45 cm lungime se leaga la capete, iar degetele celor doua
maini se introduc in interiorul buclei, urmand ca, pentru fiecare spatiu interdentar de
curatat, sa prindem cu indexul si policele fiecarei maini segmente de 1,5–2,5 cm.
Consemnam si situatii clinice speciale. Cand pacientul prezinta puncte de
contact interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental floss, recomandam
folosirea dispozitivelor special fabricate, asemanatoare acului de cusut (floss
threader), cu care se reuseste introducerea firului in locurile de curatat, direct sub
punctul de contact, sub punti dentare etc. (fig. 4.27). Astfel, se poate utiliza dental
floss-ul atunci cand avem de curatat fata mucozala a puntilor dentare, coletul
implanturilor dentare sau componentele aparatelor ortodontice fixe.
139
Fig. 4.26. Miscarea verticala de curatire
Fig. 4.27. Dispozitiv de introducere a atei dentare direct sub punctul de contact etc.
Anul aparitiei: 2010
Nr.pagini: 591
