Descriere - Prelucrarea digitala a semnalelor
Sunt tratate principalele subiecte ale Prelucrarii Digitale a Semnalelor, incepand cu notiunile teoretice fundamentale, analiza si proiectarea unui sistem digital, exemple de calcul si scurte programe scrise in MATLAB.
Cuprins :
PARTEA I
Semnale. Transformate
1. SEMNALE
1.1. Introducere
1.2. Semnale discrete
1.1.1. Categorii de semnale discrete (secvente)
1.1.2. Operatii cu secvente
1.1.3. Reprezentarea prin impuls unitar
1.1.4. Reprezentarea cu ajutorul functiei de esantionare
1.1.5. Reprezentarea polifaza
1.1.6. Reprezentarea modulata
2. TRANSFORMATE ALE SEMNALELOR
2.1. Transformate Fourier
2.1.1. Transformata Fourier TF
2.1.2. Seria Fourier SF
2.1.3. Transformata Fourier in timp discret TFTD
2.1.4. Transformata Fourier discreta TFD
2.2. Transformata Z
2.3. Transformata inversa (TZI)
2.4. Proprietati, relatii intre transformari
2.4.1. Proprietati
2.4.2. Relatia dintre transformata Z si TFTD
2.4.3. Relatia intre transformata Laplace si transformata Fourier
2.4.4. Relatia dintre transformata Fourier discreta si transformata Fourier in timp discret
2.4.5. Relatia dintre transformata Fourier discreta si transformata Fourier continua
2.5. Transformate timp-frecventa
2.5.1. Transformata Fourier pe timp scurt TFTS
2.5.2. Transformata wavelet continua TWC
2.5.3. Transformata wavelet la scala discreta
2.5.4. Reprezentare wavelet multirezolutie
3. ESANTIONAREA SEMNALELOR
3.1. Introducere
3.2. Esantionarea semnalelor continui
3.2.1. Esantionarea in timp
3.1.2. Esantionarea in frecventa
3.3. Esantionarea semnalelor continue periodice
3.3.1. Esantionare in timp
3.1.2. Esantionare in frecventa
3.4. Semnal discret
3.4.1. Esantionare in timp
3.1.2. Esantionarea in frecventa
3.5. Semnal discret periodic
3.1.1. Esantionare in timp
3.1.2. Esantionare in frecventa
3.6. Teorema de esantionare
3.1.1. Teorema
3.1.2. Demonstratie
3.1.3. Interpretare
3.1.4. Consideratii de ordin practic
PARTEA a II-a
Sisteme discrete. Moduri de reprezentare
4. NOTIUNI INTRODUCTIVE
4.1. Categorii de sisteme
4.2. Sisteme liniare invariante la translatie LIT
5. REPREZENTARILE IN TIMP SI IN FRECVENTA
5.1. Introducere
5.2. Reprezentarea in timp
5.2.1. Reprezentarea prin ecuatia sistemului
5.2.2. Raspunsul la impuls unitar
5.2.3. Conditia de cauzalitate
5.2.4. Calculul raspunsului la impuls unitar din ecuatia cu diferente finite
5.3. Reprezentarea in frecventa
5.3.1. Utilizarea transformatei Z
5.3.2. Raspunsul in frecventa
5.4. Stabilitatea sistemelor LIT. Teste de stabilitate
5.4.1. Metoda bazata pe determinarea polilor si a zerourilor
5.4.2. Metoda bazata pe convergenta sumei (5.16)
5.4.3. Testul Schur-Cohn
5.5. Relatia intre reprezentarile in timp si in frecventa
6. REPREZENTARI STRUCTURALE ALE SISTEMELOR LINIARE
6.1. Reprezentarea prin elemente primare
6.1.1. Forma directa
6.1.2. Forma canonica
6.1.3. Forma paralel
6.1.4. Forma seriala
6.1.5. Structura de retea (lattice)
6.2. Reprezentarea polifaza
6.3. Reprezentarea structurala software
6.4. Reprezentarea sistemelor prin grafuri de semnal
6.4.1. Graf de semnal. Simplificarea grafului
6.4.2. Grafuri primitive de semnal GPS
6.4.3. Procedeul de ordonare al nodurilor
6.4.4. Setul de stari
6.4.5. Determinarea GPS din
6.4.6. Observatii
7. REPREZENTAREA PRIN VARIABILE DE STARE
7.1. Definirea reprezentarii
7.2. Reprezentarea variabila de stare dintr-un GPS
7.3. Reprezentarea variabila de stare din
7.4. Functia de transfer din RVS
7.5. RVS in domeniul timp
7.5.1. Reprezentarea variabile de stare din ecuatia cu diferente finite
7.6. Obtinerea raspunsului la impuls unitar din RVS
7.7. Transformari de coordonate
7.7.1. Invarianta functiei de transfer
7.7.2. Invarianta secventei raspuns la impuls unitar
7.8. Controlabilitate si observabilitate
7.9. Poli, zerouri si RVS
7.10. Reprezentarea prin variabile de stare factorizata RVSF
7.10.1. Constructia RVSF
PARTEA a III-a
Filtre discrete. Proiectare
8. INTRODUCERE
8.1. Clasificarea filtrelor
8.1.1. Filtre de faza zero
8.1.2. Alegerea tipului de filtru si determinarea ordinului sau
9. FILTRE CU RASPUNS FINIT LA IMPULS - RFI
9.1. Proprietati ale filtrelor RFI sau nerecursive
9.2. Filtre cu faza liniara
9.1.1. Localizarea zerourilor filtrelor cu faza liniara
9.3. Proiectarea filtrelor RFI prin metoda ferestrelor
9.1.1. Fereastra rectangulara
9.1.2. Fereastra Hanning generalizata
9.1.3. Alte tipuri de ferestre
9.1.4. Observatii
9.1.5. Facilitati date de comenzi MATLAB
9.4. Proiectarea filtrelor RFI si tranzitie lenta
9.1.1. Tranzitie liniara
9.1.2. Tranzitie de tip spline
9.5. Proiectarea in sens LMS
9.6. Proiectarea filtrelor RFI prin esantionare in frecventa
9.6.1. Specificarea esantioanelor intregii caracteristici
9.1.2. Specificarea esantioanelor caracteristicii pe portiuni
9.7. Proiectarea folosind mediul MATLAB
9.1.1. Metoda ferestrelor
9.1.2. Metoda celor mai mici patrate (LMS)
9.8. Proiectarea minimax
9.1.1. Algoritmi in proiectarea minimax
9.1.2. Definirea solutiei optime
9.1.3. Algoritmul Remez
9.1.4. Algoritmul MPR
9.9. Proiectarea filtrelor cu constrangeri
9.1.1. Proiectarea filtrelor de banda L, sau Nyquist
9.1.2. Filtre de semibanda
9.10. Metode de reducere a costului filtrelor
9.1.1. Realizarea cu subfiltre periodice
9.1.2. Mascarea raspunsului in frecventa
10. FILTRE CU RASPUNS INFINIT LA IMPULS - RII
10.1. Introducere
10.2. Metode bazate pe transformarea unui filtru analogic
10.2.1. Conditii pentru transformarea analog digitala
10.2.2. Metoda transformarii biliniare
10.2.3. Metoda invariantei la impuls
10.2.4. Comparatie intre metode
10.2.5. Metoda aproximarii diferentialelor
10.2.6. Proiectarea filtrelor RII in mediul MATLAB
10.3. Categorii particulare de filtre
10.3.1. Filtre trece tot
10.3.2. Filtre RII realizate cu filtre trece tot
10.3.3. Filtre cu functii de transfer complementare
10.3.4. Egalizarea fazei
11. TRANSFORMARI DE FRECVENTA
PARTEA a IV-a
Sisteme digitale.
Efectul reprezentarii semnalelor de lungime finita in sisteme discrete
12. INTRODUCERE
12.1. Conversia A/D si zgomotul de cuantizare
12.1.1. Eroarea de cuantizare
12.2. Moduri de reprezentare a numerelor
12.2.1. Reprezentari cu virgula fixa si cu virgula mobila
12.2.2. Standard IEEE pentru aritmetica binara cu virgula mobila
12.2.3. Alte reprezentari
13. OSCILATII DE DEPASIRE. CICLU LIMITA
13.1. Caracteristica de depasire
13.1.1. Proprietate a caracteristicii de depasire complement fata de doi
13.2. Model variabila de stare pentru depasiri
13.2.1. Sistem de gradul doi
13.3. Structuri fara oscilatii de depasire
13.1.1. Generalizarea conditiei de absenta a oscilatiilor de depasire
14. ZGOMOTUL DE ROTUNJIRE IN SISTEME DIGITALE CU RII
14.1. Introducere
14.2. Metoda de calcul a zgomotului de rotunjire la iesirea unui sistem
14.2.1. Calculul zgomotului la iesire pe baza dezvoltarii in fractii partiale
14.3. Scalarea sistemelor digitale cu virgula fixa pentru prevenirea depasirii
14.3.1. Scalarea si tipul intrarii
14.3.2. Reguli de scalare
14.3.3. Operatia de scalare
14.3.4. Reprezentarea prin variabile de stare si intrari stationare in sens larg
14.3.5. Matricea de covariatie
14.4. Scalarea reprezentarilor variabile de stare
15. RELATIA INTRE DEPASIRE SI ZGOMOTUL DE ROTUNJIRE
15.1. Alegerea parametrului in regula de scalare
15.1.1. Analiza relatiei zgomot de rotunjire - depasire, in reprezentarea prin variabile de stare
15.2. Efectul produs de o transformare de stare
15.2.1. Aplicatie
16. SINTEZA SISTEMELOR CU EROARE DE ROTUNJIRE MINIMA
16.1. Cazul optimal
16.2. Cazul cuvintelor egale
16.3. Minimizarea mediei geometrice a produselor
16.4. Minimizarea mediei aritmetice a produsului
17. SENSITIVITATEA COEFICIENTILOR
17.1. Efectul asupra caracteristicii de transfer
17.2. Efectul masurat prin deplasarea poli-zerouri
17.3. Sensitivitatea coeficientilor in sisteme RFI
PARTEA a V-a
Sisteme digitale multirata
18. INTRODUCERE
19. DECIMAREA
19.1. Relatia intre secvente
19.2. Filtrul de decimare
19.2.1. Structura directa
19.2.2. Structura eficienta
19.2.3. Structura bloc
19.2.4. Structura obtinuta prin factorizarea lui
19.2.5. Decimarea folosind comenzi MATLAB
20. INTERPOLAREA
20.1. Relatia intre secvente
20.2. Filtrul de interpolare
20.2.1. Structura eficienta
20.2.2. Structura bloc
20.2.3. Interpolarea folosind comenzi MATLAB
20.3. Observatii
21. ALTE POSIBILITATI IN SISTEME MULTIRATA
21.1. Conversia ratei de esantionare cu factori rationali
21.1.1. Comenzi MATLAB
21.2. Interpolare si decimare in mai multe etape
21.3. Filtre polifaza
21.4. Interpolare si decimare trece banda
PARTEA A VI-A
Aplicatii
22. BANCURI DE FILTRE CU RATA MULTIPLA
22.1. Notiuni generale
22.2. Banc de filtre uniforme
22.2.1. Filtre uniforme pentru semnale complexe
22.2.2. Filtre uniforme pentru semnale reale
22.3. Anularea alierii. Filtre de reconstructie perfecta
22.3.1. Filtre cu doua canale cu anularea alierii
23. MODULATIA IN CONVERTOARE A/D
23.1. Probleme critice in conversia analog-digitala
23.2. Supraesantionarea si decimarea
23.3. Aplicarea modulatiei in convertoare A/D
23.3.1. Formarea spectrului de zgomot
23.3.2. Convertoarea A/D de tip
23.3.3. Filtrarea digitala pentru decimare
Anul aparitiei: 2003
Nr. de pagini: 378
Cartea "Prelucrarea digitala a semnalelor ". face parte din
categoria carti >>
- - a catalogului LibrariaRomana.ro.
Cartea este scrisa de catre Zaciu, Radu si a fost publicata la Editura ALBASTRA
Pentru orice solicitare apelati
departamentul Suport Clienti LibrariaRomana.ro, de luni pana vineri in intervalul 9-18.
LibrariaRomana.ro intelege importanta informatiilor prezentate in aceasta pagina si face eforturi permanente pentru a le pastra actualizate. Singura situatie in care informatiile prezentate pot fi diferite fata de cele ale produsului este aceea in care producatorul aduce modificari specificatiilor acestuia, fara a ne informa in prealabil. 
