Poezii - Dumitrescu, Geo

Descriere - Poezii

Cu ocazia aniversării a 80 de ani de către Geo Dumitrescu, editura Curtea Veche a publicat ediţia completă şi definitivă a Operei sale poetice (Aritmetica, Libertatea de a trage cu puşca, Furtuna �n Marea Serenităţii, Aventuri lirice, Nevoia de cercuri, Jurnal de campanie, Africa de sub frunte). Cartea este �ngrijită chiar de autor şi are o prefaţă semnată de Eugen Simion �n care este confirmată valoarea creaţiei lui Geo Dumitrescu: Geo Dumitrescu şi-a format, �ncă de la �nceput, un stil, şi stilul său poetic s-a impus. Este stilul unei generaţii şi stilul unei personalităţi care refuză să se clasicizeze, să se ia – cum se spune – �n serios, făc�nd opoziţie literaturii din interiorul literaturii. Prin acest continuu exerciţiu al contestaţiei, stilul, ca şi omul, refuză să �mbătr�nească. Geo Dumitrescu este unul dintre poeţii cei mai importanţi după război.

Fiecare capitol al cărţii este �nsoţit de desenele şi facsimilele din manuscrisele autorului. Lucrarea mai cuprinde un indice alfabetic al poeziilor, referinţe critice şi nota autorului: Ediţia de faţă, pe care o prezintă Curtea Veche, distinsă editură cu afinităţi mateine, �ntr-o ţinută aleasă, cordială şi aluziv-omagială faţă de iminentul nimb octogenar (dar şi optzecist, oarecum!) al autorului, este desigur un fapt de istorie literară. (...) Criticii, de altfel, sunt convocaţi şi de data asta, �n anexa cărţii, ca un preţios auxiliar al lecturii

Eugen Jebeleanu : Poeţii adevăraţi poartă, uneori fără măcar să ştie, c�te un semn. Semnul li-este săpat �n inima. El poate să fie, ca la Poe, un corb, ca la Eminescu, o faptură ciudată cu faţă scăldată �n pletele nesf�rşite ale Melancoliei (...). Poet adevărat fiind, Geo Dumitrescu �şi are şi el semnul său. Semnul acesta (...) este, fără doar şi poate, Cercul. Cercul, simbol al �mplinirilor armonioase, al zborului fără oprire. (...) Toate splendidele izvoare ale inspiraţiei sunt captate şi folosite de Geo Dumitrescu pentru a �nfrumuseţa, spăl�nd de ceea ce este impuritate, faţa Omului. (...) Pentru că, mi se pare, poezia trebuie să-ţi facă nu numai plăcere, ea trebuie să-ţi dea şi �ncredere �n voinţa omului de a ram�ne Om. Chiar dacă inima ia, şi nu o dată, forma lacrimii, traiectoria zborului ne�ntrerupt trebuie apărată. Cu orice preţ. E ceea ce face Geo Dumitrescu.

Dragoş Vr�nceanu: Poeziile din Libertatea de a trage cu puşca au sărit peste suprarealism ca peste nişte focuri aprinse de copii bătr�ni, şi cu o fericită bărbăţie precoce, s-au luat la tr�ntă cu lucrurile aşa cum sunt şi �ndeosebi cu războiul.

Perpessicius: �ntr-un ciclu, Furtuna �n Marea Serenităţii, cu titlu imprumutat s-ar zice, ortografiei selenare, Geo Dumitrescu adună laolaltă multe din cele mai frumoase şi mai complexe poeme de iubire ale lirismului nostru, ceea ce spune �ndeajuns, dacă punem la socoteală şi v�rsta acestui lirism, şi calitatea lui.

argumente �mi curgeau pe t�mplă...

Ne salutam aşa: mai �nt�i aşezam m�na
pe obrazul ei, apoi o mutam uşor
pe obrazul meu, aduc�nd �ntre degete
un fir de răcoare. Prin asta,
temperaturile noastre deveneau egale,
apoi, din nou le făceam să difere
alerg�nd unul prin celălalt...
Treceam prin lungi coridoare de umbră,
prin grele urcuşuri
şi bucurii tulburi şi galbene,
apoi ne-ntorceam
�n căderi libere, ameţitoare,
despovăraţi de timp şi de trupuri,
tăcuţi şi albi...

Anul apariţiei: 2000
Nr. pagini: 312 / Format: 13 x 20 cm, ediţie de lux, cartonată
Coperta: Dan Stanciu
ISBN: 973-99592-9-6