Descriere - Orasele din Oltenia
Curpins:
Introducere
Capitolul I
Evolutia oraselor in zona olteniei
Capitolul II
Structuri demografice si sociale
Capitolul III
Crearea structurilor urbane moderne
A. Alimentarea cu apa
B. Canalizarea oraselor
C. Crearea tramelor stradale
D. Iluminatul public
E. Crearea si amenajarea de gradini si mari parcuri in orasele Craiova, Ramnicul Valcea, Targu Jiu si Caracal
Concluzii
Lista anexelor
Anexe
Bibliografie
A justifica demersul nostru stintific despre o epoca istorica de aproximativ o jumatate de secol (1859-1918), care se caracterizeaza prin ascendenta liniara a natiunii romane in toate domenile (economic, social, cultural, militar, politic), ni se pare a aduce pe masa proiectantilor de astazi ai confortului uman de maine nu numai o pilda si variantele catorva generatii, ci imaginea unui salt in istoria civilizatiei romanesti. Delimitand un inceput al procesului urbanizarii moderne la pragul dintre staticul, si, prin excelenta, ruralul Ev Mediu si dinamicul Ev Modern, cu grupari de forte umane puse in directia transformarilor (prefacerilor) si rezultate incomparable cu vremurile anterioare milenare, apropiem o creatie mostenita a epocii mai sus amintite de parametrii unui habitat contemporan.
Daca in Evul Mediu istoriografia consemna orasul prin constatari enumerative sau imagini comparative la calatorii straini, in Epoca moderna orasul si urbanismul au constituit reactia sistemului capitalist, al organizarii muncii si productiei. In raportare la cautarile de viata confortabila in asezarile umane aglomerate s-au dezvoltat scrierile istoriografice despre orase, imaginandu-se nu numai proiecte, tehnici constructive cu mortar si caramizi, dar si noblejea radacinilor. O dimensiune intelectuala a istoricilor se adauga imaginatiei si orizontului de cunoastere al proiectantilor si constructorilor. La noi, la romani, o istoriografie modern a oraselor incepe cu monografia Campulungului Muscel a lui C. D. Aricescu din 1855.
Desi au o existenta forte veche, orasele din Oltenia nu au constituit subiectul unor lucräri monografice mai ample decat la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Sub impulsul istoriografiei romantice,
B. P. Hasdeu, in anul 1878, a fixat o traditie mai veche privind inceputurile celui mai important oras al Olteniei, Craiova. Scrierea sa se contopea nu numai cu dorintele si optiunile politice ale locuitorilor de pe malul Jiului, ci cu spiritul innoirilor din intreaga societate. Era perioada cand orasele din Oltenia crescusera ca numar de locuitori sub influenta aparifiei si extinderii unitatilor economice si industriale, sau a factorilor centralizatori ai unor procese comerciale si bancare de anvergura ce vizau valorificarca bogafiei agricole din zona. Sub imperiul autoritatii ideilor lui Hasdeu, primul istoric cu adevarat al orasului Craiova, August Pessiacov, a alcatuit Schite din istoria Craiovei (Institutul de Arte Grafice Samitca, Craiova, in doua editii: 1902 si 1914).
Lucrarea a fost considerata de cercetatorul Laurentiu Radvan, in anul 2004, "intre acele monografi pline de entuziasm local, insa goale de analiza istorica, fara apel riguros la izvoare, un consum inutil de hartie"
