Descriere - Omul si devenirea sa dupa Vedanta
Omul si devenirea sa dupa Vedānta reprezinta cea mai importanta expunere a metafizicii traditionale a lui Guénon, impreuna cu celelalte doua mari lucrari ale sale de acest gen: Simbolismul crucii si Starile multiple ale fiintei. Guénon a sustinut ca hinduismul imbratiseaza cea mai veche, profunda si cuprinzatoare expresie a metafizicii traditionale pe care o detinem, care poate functiona intr-un fel ca o cheie pentru orice alta forma traditionala, iar aceasta lucrare este considerata prima expunere demna de incredere a metafizicii hinduse intr-o limba occidentala. Inainte de Guénon, imaginea Occidentului despre hinduism era un amestec de scripturi traduse, lipsite de comentarii traditionale, fragmente de doctrina raportate de iezuiti si alti misionari, impresii aleatorii ale comerciantilor, imperialistilor si aventurierilor, constructii neintemeiate ale orientalistilor si fantezii ale Societatii Teozofice. Pana in zilele noastre, Omul si devenirea sa dupa Vedānta ramane una dintre cele mai bune (daca nu cea mai buna) expuneri ale doctrinei Vedantei, o expunere complet libera de tendintele de modernizare si occidentalizare care s-au infiltrat pentru prima data in subcontinentul indian odata cu dominatia britanica si inca nu s-au atenuat. Acest text este o adevarata biblie a metafizicii si antropologiei traditionale. In Introducere in studiul doctrinelor hinduse Guénon trateaza aspectele istorice si cosmologice ale hinduismului si mai detaliat.
"Revenind la Vedanta, vom spune ca trebuie, in realitate, sa vedem in ea o doctrina pur metafizica, deschisa nelimitat spre posibilitati de concepere, si ca, prin urmare, nu se poate acomoda in niciun fel cu limitele mai mult sau mai putin inguste ale unui sistem oarecare. Exista, deci, din acest punct de vedere, o diferenta profunda si ireductibila, o diferenta de principiu fata de tot ceea ce europenii desemneaza cu numele de filosofie.”
"Nu am insista prea mult spunand ca Upanisadele reprezinta aici traditia primordiala si fundamentala si care, in consecinta, constituie insasi Vedānta in esenta ei; de aici rezulta ca, in cazul unor nelamuriri sau indoieli cu privire la interpretarea doctrinei, trebuie sa ne raportam in ultima instanta si intotdeauna la autoritatea Upanisadelor.”
"Nu doctrina trebuie sa se coboare si sa se restranga pe masura intelegerii reduse a celor multi; ci acestia trebuie sa se ridice la intelegerea doctrinei in puritatea ei integrala si numai in acest fel se poate forma o elita intelectuala adevarata.”
"In fond, un sistem nu este alt-ceva decat o conceptie inchisa, ale carei limite mai mult sau mai putin stramte sunt in mod natural determinate de ?orizontul mental? al autorului. Or, pentru metafizica pura orice sistematizare este in mod absolut imposibila, caci pentru ea tot ce este de ordin individual e cu adevarat inexistent, ea fiind to-tal degajata de orice relativitate, de orice contingente, filosofice sau de alt gen.”
René Guénon
CUPRINS
Cuvant inainte 7
Generalitati despre Vedānta 12
Distinctia fundamentala dintre "Sinele" si "Sinea" 28
Centrul vital al fiintei umane, salasul lui Brahma 40
Purusa si Prakriti 49
Purusa neafectat de modificarile individuale 57
Treptele manifestarii individuale 63
Buddhi sau intelectul superior 71
Manas sau simtul intern. Cele zece facultati externe de senzatie si de actiune 75
Invelisurile "Sinelui". Cele cinci Vayu sau functiile vitale 82
Unitatea si identitatea esentiale ale "Sinelui" in toate starile fiintei 88
Diferitele conditii ale lui Ātmā in fiinta umana 96
Starea de veghe sau conditia de Vaiśvānara 100
Starea de vis sau conditia de Taijasa 106
Starea de somn profund sau conditia de Prajna 114
Starea neconditionata a lui Ātmā 122
Reprezentarea simbolica a lui Atma si a conditiilor sale prin monosilaba sacra Om 129
Evolutia postuma a fiintei umane 134
Resorbirea facultatilor individuale 142
Diferentierea conditiilor postume conform treptelor cunoasterii 149
Artera coronara si "raza solara" 157
"Calatoria divina" a fiintei pe calea eliberarii 165
Eliberarea finala 181
Videja-Mukti si Jivan-Mukti 189
Starea spirituala a unui Yogī: "Identitatea suprema" 198
ANEXA 205
