Descriere - O suta si una de poezii, Nichita Stanescu
Nichita Stănescu este unul dintre puţinele exemple de scriitor dedicat integral vocaţiei sale poetice. Printr-un efort deliberat, el a renunţat la tot ceea ce este indeobşte considerat o "viaţă normală", pentru a se identifica rolului de poet, inţeles ca un mod de existenţă. Printr-o alchimie de profunzime, el a lăsat poezia să-i impregneze şi să-i modifice structurile psihice, in aşa măsură incat a sfarşit prin a nu mai gandi şi a nu mai vorbi in manieră comună. E1 a fost un fel de "mutant", care trăia o "stare poetică" generalizată şi permanentă. Mutaţia de care vorbim nu este o metaforă, ci o metamorfoză efectivă, fiinţială, cu toate angoasele de alienare presupuse de ea. Prin introversiune, poetul coboară in teritoriul preformal al "inefabilului", unde ia in stăpanire energia psihică ce stă la baza tuturor actelor mentale. Din acest centru de forţă subteran, scriitorul foloseşte cu aceeaşi libertate tensiunea liminară ce stă la baza atat a sentimentelor şi a imaginilor, cat şi a ideilor şi a conceptelor. Din cauza aceasta, poezia stănesciană se poziţionează "dincoace" atat de discursul pseudo-filosofic (de care a fost deseori acuzat, ca o lipsă de sensibilitate lirică), cat şi de discursul imagistic (care incearcă să contracareze acuzaţia de abstracţionism prin ipoteza "vizualizării conceptelor"). Nichita Stănescu a reuşit o reintegrare a vieţii psihice, pe care paradigma modemă a disociat-o in componente separate, recuperand in cadrul artei atat lumea cogitoului, a speculaţiilor metafizice şi cosmologice, a teoriilor matematice şi filosofice, cat şi universul sentimentelor şi al fantasmelor subliminale. "Starea poeziei" descrisă de Nichita Stănescu este o variantă a proiectului pe care Paul Val&y il numeşte "metoda lui Leonardo", capacitatea de a crea cu egală dezinvoltură in toate domeniile sufletului şi ale minţii. Corin BRAGA