Descriere - O istorie a Banatului. Compendiu
Istoria Banatului reflecta viata oamenilor care au trait in locurile numite, de la un timp, Banat, adica intre Dunare la sud, Mures la nord, Tisa la vest si o veriga a lantului Carpatilor la est. Este vorba despre oameni ca toti oamenii, buni si rai, care au lasat urme notabile, pastrate pana azi, pe care un manunchi de istorici – coordonati de profesorii Ioan Bolovan si Rudolf Gräf – au incercat sa le descifreze, sa le explice, sa le dea sens. Simbolul acestui compendiu nu este o istorie infrumusetata, ci una realista, ca viata, iar autorii au gasit tonul potrivit in a reface tablouri de demult, in acord cu toti locuitorii si cu toate comunitatile traitoare intre Dunare, Tisa, Mures si Carpati, cu personalitati si mase, deopotriva, de romani, germani, unguri, sarbi, evrei, bulgari, cehi, slovaci, romi si altii, in esenta insa, cu totii, banateni de toate felurile si din toate timpurile. Este o incercare temerara, dar una reusita, facuta cu mintea si sufletul, dupa toate regulile recunoscute ale "meseriei de istoric”. (ACAD. IOAN-AUREL POP)
Filiala din Timisoara a Academiei Romane, prin Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu”, si-a dorit mai demult sa realizeze o monografie cuprinzatoare, un Tratat al Istoriei Banatului. Din varii motive, desi au existat anumite tentative si au fost publicate volume si studii selective, care au acoperit diverse perioade din istoria Banatului, acest deziderat inca nu s-a indeplinit in forma si tinuta dorita. Compendiul care vede acum lumina tiparului sub egida Centrului de Studii Transilvane si a Editurii Scoala Ardeleana din Cluj-Napoca este insa un prim pas concret catre realizarea acestui proiect identitar si editorial de anvergura. (ACAD. DAN DUBINA)
Lucrarea O istorie a Banatului. Compendiu se vrea o noua carte de vizita a provinciei, scrisa de istorici apartinand unor generatii, dar si unor scoli istorice diferite, pasionati si preocupati de multiplele fatete ale trecutului acesteia. Aceste meleaguri, aflate la intretaierea drumurilor ce legau centrul de rasaritul continentului, au trezit atentia cronicarilor inca din vremea in care provincia s-a identificat cu numele de Banat, devenind o Europa in miniatura, astfel ca, de-a lungul ultimelor trei secole, istorici, deopotriva, banateni (romani, germani, maghiari, sarbi, evrei), ardeleni, romani din Vechiul Regat sau cercetatori straini i-au dedicat studii consistente. Pe de o parte, paginile acestui compendiu prezinta rezultatele studierii acestor opere, precum si a fondurilor de arhiva. Pe de alta parte, ne dorim sa constituie un punct de pornire pentru viitoarele istorii inca nescrise, speranta noastra legandu-se de infinitele enigme oferite de aceasta provincie – o baza consistenta pentru viitoarele generatii de specialisti capabile sa duca mai departe povestea atipica a acestei regiuni istorice, o poveste captivanta pentru cititorii curiosi si atrasi de Banat. (PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN, PROF. UNIV. DR. RUDOLF GRÄF)
Lista alfabetica a autorilor:
Cercetator stiintific Gr. II, Dr. Adrian ARDET, Academia Romana, Filiala Timisoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu”
Prof. univ. Dr. Ioan BOLOVAN, membru corespondent al Academiei Romane, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Academia Romana, Filiala Cluj-Napoca
Conf. univ. Dr. Ioan DAVID, Academia Romana, Filiala Timisoara, Biblioteca Filialei
Prof. univ. Dr. Florin DRASOVEAN, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Academia Romana, Filiala Timisoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu”
Prof. univ. Dr. Rudolf GRÄF, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Academia Romana, Institutul de Cercetari Socio-Umane din Sibiu
Dr. Sandra HIRSCH, asistent de cercetare la Universitatea de Vest din Timisoara
Cercetator stiintific Gr. III, Dr. Alexandru KÓSA, Academia Romana, Filiala Timisoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu”
Conf. univ. Dr. Adrian MAGINA, Universitatea de Vest din Timisoara si Academia Romana, Filiala Timisoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu”
Dr. Livia MAGINA, Muzeul Banatului Montan, Resita
Prof. univ. Dr. Miodrag MILIN, Academia Romana, Filiala Timisoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu”
Tatiana OSTROVEANU, profesor, Liceul Teoretic Special "Iris” Timisoara
Prof. univ. Dr. Corneliu PADUREAN, Universitatea "Aurel Vlaicu” din Arad
Conf. univ. Dr. Vasile RAMNEANTU, Universitatea de Vest din Timisoara
Dr. Doru SINACI, subprefect al judetului Arad
Dr. Daniela TANASE, Muzeul National al Banatului, Timisoara
Prof. univ. Dr. Petru URDEA, Universitatea de Vest din Timisoara
Cuprins
Cuvant de pretuire (Acad. Ioan-Aurel Pop)
Prefata (Acad. Dan Dubina)
Cuvant-inainte (Ioan Bolovan, Rudolf Gräf)
SECTIUNEA I. CADRUL NATURAL (Petru Urdea)
SECTIUNEA II. BANATUL IN ANTICHITATE (pana la circa 400 d.Hr.)
II.1. Banatul pana la daci (Florin Drasovean)
II.1.1. Banatul in Epoca pietrei cioplite
II.1.1.1. Paleoliticul (cca 700000–3000 i.Hr.)
II.1.1.2. Mezoliticul / epipaleoliticul (cca 13000–6000 i.Hr.)
II.1.2. Banatul in Epoca pietrei slefuite (neoliticul si eneoliticul)
II.1.2.1. Banatul in neolitic
II.1.2.2. Banatul in eneolitic (cca 4700–2600 i.Hr.)
II.1.3. Banatul in Epoca bronzului (cca 2600–200 i.Hr.)
II.1.4. Banatul in prima varsta a Epocii fierului (cca 1200–secolul IV i.Hr.)
II.2. Dacii din Banat (Adrian Ardet)
II.2.1. Istoria geto-dacilor
II.2.1.1. Principalele grupuri indo-europene. Tracii si ilirii
II.2.1.2. Herodot si descrierea geto-dacilor
II.2.1.3. Credintele. Asezarile. Viata
II.2.1.4. A doua varsta a fierului (La Tène) in Banat
II.2.1.4.1. Episodul celtic
II.2.1.4.2. Ptolemeu si descrierea triburilor si asezarilor dacice
II.2.1.4.3. Dacii din Banat si Alexandru Macedon
II.2.2. Organizarea statului sub conducerea regelui Burebista
II.2.2.1. Relatii economice si influente religioase intre geto-daci, celti, traci si iliri
II.2.2.2. Dunarea, o granita naturala?
II.2.2.3. Burebista – primul rege unificator al geto-dacilor
II.2.2.4. Cetatile dacice de la Dunare si asezarile de la campie
II.2.3. Primele razboaie daco-romane din timpul lui Domitian
II.2.3.1. Conflictele dintre daci si romani din secolul I d.Hr.
II.2.3.2. Regele erou Decebal
II.3. Romanii in Banat (Adrian Ardet)
II.3.1. Banatul antic de la pacea din 89 d.Hr. si pana la cucerirea romana
II.3.2. Decebal, client al Romei
II.3.3. Pregatirile imparatului Traian pentru marele razboi cu dacii
II.3.4. Banatul roman intre 102–109 d.Hr.
II.3.5. Organizarea Banatului dupa 102 d.Hr.
II.3.6. Organizarea noii provincii. Romanizarea Daciei
II.3.7. Economia romana si viata cotidiana in Banatul antic
II.3.8. Viata cotidiana in Banatul antic
II.3.9. Credintele religioase, viata spirituala in asezarile romane din Banat
II.3.10. Parasirea Daciei de catre administratia romana
II.3.11. Organizarea limesului de nord al Dunarii din Banat
II.3.12. Viata in Dacia dupa parasirea provinciei
II.3.13. Etnogeneza romanilor
SECTIUNEA III. EPOCA TIMPURIE A MIGRATIILOR (SECOLELE V–VI) (Daniela Tanase)
III.1. Perioada de inceput a epocii migratiilor (sfarsitul secolului IV – inceputul secolului V)
III.1.1. Patrunderea unor populatii de origine rasariteana – fugari din calea hunilor
III.1.2. Asezari
III.1.3. Necropole
III.2. Prima jumatate a secolului al V-lea
III.2.1. Ambasada lui Priscus la curtea lui Attila
III.2.2. Problema asezarilor
III.2.3. Descoperiri funerare
III.3. A doua jumatate a secolului al V-lea – a doua treime a secolului al VI-lea
III.3.1. Intarirea limesului dunarean in vremea lui Iustinian I (527–565)
III.3.2. Politica lui Iustinian I fata de barbari
III.3.3. Caderea Regatului Gepid
III.3.4. Izvoarele arheologice
SECTIUNEA IV. PERIOADA DE CRISTALIZARE A SOCIETATII MEDIEVALE (SECOLELE VI–X) (Daniela Tanase)
IV.1. Ultima treime a secolului VI – inceputul secolului IX
IV.1.1. Kaganatul avar in secolele VI–VII (567– 680)
IV.1.1.1. Descoperiri arheologice
IV.1.2. Perioada tarzie a kaganatului avar (680–803)
IV.1.2.1. "Secolul grifonilor”. Descoperiri arheologice
IV.1.2.2. Cucerirea kaganatului avar
IV.1.2.3. Tezaurul de la Sannicolau Mare
IV.2. Secolele IX–X
IV.2.1. Dominatia statului bulgar la Dunarea Mijlocie (secolul IX – prima treime a secolului X)
IV.2.2. Patrunderea ungurilor in zona Dunarii Mijlocii
IV.2.3. Structuri de putere locale
IV.2.4. Descoperiri arheologice
IV.2.4.1. Asezari fortificate
IV.2.4.2. Asezari deschise
IV.2.4.3. Necropole
SECTIUNEA V. BANATUL MEDIEVAL (1000–1715) (Adrian Magina, Livia Magina)
V.1. Banatul in Regatul Ungar. Evolutia politica si istorica
V.2. Structurile administrative
V.3. Sistemul defensiv banatean
V.4. Habitat si populatie
V.5. Societatea
V.6. Retele urbane, comert si economie
V.7. Impactul modelelor culturale si de civilizatie: biserica si cultura
V.8. Banatul in lumea otomana (1552–1716)
SECTIUNEA VI. BANATUL MODERN (1716–1918) (Rudolf Gräf, Sandra Hirsch)
VI.1. Banatul imperial (1716–1778)
VI.1.1. Cucerirea Banatului de catre Casa de Austria
VI.1.2. Instaurarea si evolutia sistemului administrativ
VI.1.3. Populatia Banatului imperial. Politica de colonizare
VI.1.4. Economia Banatului
VI.1.5. Educatie, religie si arta. Reconstructia materiala si spirituala a Banatului
V.1.6. Viata cotidiana, cultura si loisir
VI.2. Banatul in secolul al XIX-lea
VI.2.1. Reorganizarea administrativa
VI.2.2. Populatia
VI.2.3. Migratia in secolele XVIII si XIX
VI.2.4. Granita Militara
VI.2.5. Miscarile nationale
VI.2.6. Revolutia (revolutiile) de la 1848/49 in Banat
VI.2.6.1. Revolutia romana
VI.2.6.2. Trezirea politica a germanilor banateni
VI.2.7. Voivodina sarbeasca si Banatul Timisoarei
VI.2.8. Banatul de la desfiintarea Voivodinei sarbesti si a Banatului timisan pana la prabusirea Monarhiei Habsburgice (1860–1918)
VI.2.9. Miscarea muncitoreasca
VI.2.10. Educatia
SECTIUNEA VII. BANATUL CONTEMPORAN
VII.I. Perioada interbelica. Al Doilea Razboi Mondial si instaurarea comunismului (Vasile Ramneantu)
VII.1.1. Banatul la sfarsitul Primului Razboi Mondial
VII.1.2. Banatul la Conferinta de Pace de la Paris
VII.1.3. Organizarea administrativ-teritoriala a Banatului intre anii 1919 si 1944
VII.1.4. Structura etnica a Banatului. Minoritatile nationale
VII.1.5. Viata politica in Banat in perioada interbelica si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial
VII.1.6. Evolutia economico-sociala a Banatului in perioada 1919–1944
VII.1.7. Cultura in Banat (1919–1944)
VII.1.8. Stiinta banateana in perioada 1919–1944
VII.1.9. Invatamantul in Banat (1919–1944)
VII.1.10. Aspecte ale vietii cotidiene si ale mentalitatilor in Banatul interbelic
VII.1.11. Banatul in perioada 1944–1947
VII.1.11.1. Situatia svabilor banateni in perioada 1944–1946
VII.1.11.2. Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946
VII.1.11.3. Inceputul sfarsitului. Anul 1947
VII.2. Perioada postbelica. Revolutia din Decembrie 1989. Momentul Timisoara (Miodrag Milin)
VII.2.1. Rezistenta anticomunista din Muntii Banatului
VII.2.2. Baraganul banatenilor
VII.2.3. Vibratia alternativa in perioada comunista
VII.2.4. Evenimentele din 1956 de la Timisoara
VII.2.5. Rockerii timisoreni, in prima linie la Revolutie
VII.2.6. Timisoara la Revolutie
VII.2.7. Timisoara in hatisurile tranzitiei. Concluzii
SECTIUNEA VIII. PERSONALITATI EMBLEMATICE ALE BANATULUI
Vincentiu Babes (Doru Sinaci)
Béla Bartók (Corneliu Padurean)
Ana Blandiana (Ioan David)
Sever Bocu (Vasile Ramneantu)
Damaschin Toma Bojinca (Ioan David)
Patriarhul Elie Miron Cristea (Doru Sinaci)
Constantin Daicoviciu (Adrian Ardet)
Traian Doda (Doru Sinaci)
Adam Müller Guttenbrunn (Rudolf Gräf)
Stefan Walter Hell (Corneliu Padurean)
Ioan Holender (Ioan David)
Stefan Jäger (Corneliu Padurean)
Paul Kinizsi (Livia Magina, Adrian Magina)
Romul Victor Ladea (Ioan David)
Nikolaus Lenau (Ioan David)
Constantin Diaconovici Loga (Doru Sinaci)
Felix-Bódog-Sre%u0107ko Milleker (Florin Drasovean)
Alexandru Mocioni (Doru Sinaci)
Herta Müller (Ioan David)
Eftimie Murgu (Doru Sinaci)
Dositej Obradovi%u0107 (Doru Sinaci)
Zsigmond Ormós (Corneliu Padurean)
Augustin Pacha (Rudolf Gräf)
Formatia Phoenix (Ioan David)
Dimitrie Tichindeal (Corneliu Padurean)
Traian Vuia (Corneliu Padurean)
Johnny Weissmüller (Corneliu Padurean)
SECTIUNEA IX. REPERE CRONOLOGICE. O ISTORIE A BANATULUI IN DATE (Alexandru Kósa, Tatiana Ostroveanu)
