Descriere - Modernism si Postmodernism in sistemul juridic roman
"Modernism si postmodernism in sistemul juridic roman" este o lucrare unica in Romania ce va ofera explicatii transante referitoare la modul in care dreptul, ca fenomen juridic, este influentat de societatea in care se manifesta.
Fie ca lucrati in domeniul juridic, fie ca aveti doar legaturi tangentiale cu acesta, orice schimbare a sistemului juridic are impact asupra dvs.
Invatati sa anticipati consecintele pe care le are asupra dvs. si asupra societatii evolutia lumii juridice.
Teoretician si practician al dreptului, dl. av. Madalin Irinel Niculeasa realizeaza o analiza fina a evolutiei profesiei de avocat, in interdependenta cu tendintele sociale ale diferitelor momente istorice. Studiul porneste de la o perspectiva teoretica si coboara in concret, fiecare concluzie fiind sustinuta de exemple clare.
Descoperiti in paginile lucrarii, care sunt explicatiile profunde ale fiecarei modificari legislative, ce inseamna sa fii avocat, astazi, in Romania si incotro se indreapta lumea juridica.
Aflati care sunt oportunitatile ce vi se vor deschide, odata cu etapa finala de adaptare a sistemului de drept romanesc la cel european.
Index tematic
Partea I. Modernism si postmodernism in sistemul juridic roman
1.1. Aceasta trihotomie (traditional, modern si postmodern) este aplicabila atat sistemului social in general, cat si sistemului juridic, in special, deoarece acesta din urma constituie o specie de sistem social
1.2. In decursul timpului, fiecare sistem de drept (care a avut o existenta consistenta din punct de vedere temporal) si-a fundamentat continutul pe anumite institutii juridice care, fiecare in parte, prezinta un rol esential in evolutia respectivului sistem de drept
1.3. Illo tempore, sistemul de drept romano-germanic, a parcurs mai multe etape
1.4. Cu referire stricta la profesiile liberale, precizam ca aceasta institutie juridica a parcurs alaturi de intregul sistem de drept etapele corespunzatoare
1.5. Schimbarea regimului politic in decembrie 1989 a determinat, asa cum era si firesc, schimbarea cadrului normativ existent in tara noastra
1.6. Din perspectiva sociologica, dreptul este expresia unei nevoi individuale, dar si sociale
1.7. Crisparea specifica postmodernismului juridic este relevata in mod temeinic si de catre modul in care legiuitorul comunitar a inteles sa reglementeze sistemul fiscal comunitar
1.8. Pervertirea si alienarea institutiilor juridice de catre postmodernismul juridic rezulta si din modul in care legiuitorul roman a inteles sa defineasca institutia interesului legitim privat
1.9. Postmodernismul fluidizeaza atat realitatea concreta, cat si cunoasterea, in sensul ca introduce nuantele atat in existenta cotidiana, cat si in existenta axiologica. Acest fenomen de diluare a mesajului are repercusiuni si la nivel legislativ intrucat legiuitorul, din dorinta de a surprinde toate aceste ipostaze existentiale, adopta legi in exces
1.10. Teoria marxista considera ca postmodernismul este un simptom al "capitalismului tarziu" si al declinului institutiilor si apoi al statului-natiune. Aceasta concluzie este intarita de dorinta postmodernismului de a stabili nuante si de a introduce ipostaze in ipostaze, fapt care face ca realitatea economica, sociala si axiologica sa se fragmenteze excesiv
1.11. Modernismul are ca scop propus relevarea universaliilor sau fundamentelor artei, in timp ce postmodernismul incearca sa le detroneze, sa imbratiseze diversitatea si contradictia
1.12. In Romania pozitiva (in vigoare), integrarea Romaniei in Uniunea Europeana presupune cu necesitate si corelarea sistemului fiscal roman cu principiile in materie ale Uniunii Europene, fapt care, din punct de vedere legislativ, constituie o mare poveste postmoderna
1.13. Juridic vorbind, postmodernismul a contribuit in mod decisiv la reinventarea institutiilor juridice, in sensul ca acestea se indeparteaza de sensul lor original si devin, uneori, opusul institutiei initiale
1.14. Postmodernismul juridic nu numai ca alieneaza institutiile juridice, dar si mixeaza institutii juridice din ramuri juridice diferite, alterand astfel in mod semnificativ continutul substantial al respectivelor institutii
1.15. Ignorarea in mod voluntar a principiilor general recunoscute constituie o alta caracteristica a postmodernismului juridic
1.16. Ignorarea in mod voluntar a principiilor general recunoscute si nuantarea in mod exacerbat a institutiilor juridice face ca anumite institutii faptice (situatii de fapt) sa nu poata fi incadrate in niciuna dintre institutiile juridice deja existente
1.17. Postmodernismul juridic se mai bucura de o calitate, anume faptul ca institut iile juridice nu se mai respecta intre ele si ajung sa se atace (inlocuiasca) una pe alta
1.18. Postmodernismul juridic este inconsecvent in activitatea de legiferare
1.19. Postmodernismul pacatuieste si prin aceea ca nu tine seama de faptul ca fiecare institutie juridica are propriul sistem de referinta, respectiv temeiul constitutional existent la momentul adoptarii acelei institutii juridice
Partea a II-a. De unde vine si incotro se indreapta avocatul mileniului trei. Era Weber in avocatura
2.1. La nivel general, profesiile liberale au constituit o constanta a sistemului de drept, al carei continut a fost afectat si modelat de fiecare sistem social la care s-a raportat sistemul de drept
2.2. De asemenea, dintr-un alt punct de vedere, respectiv raportul dintre profesi- ile liberale si protectia consumatorilor, institutia profesiilor liberale a parcurs alte etape
2.3. La nivel particular, in ultima perioada piata serviciilor de avocatura a intrat intr-o noua etapa a evolutiei sale ca urmare a schimbarilor (legislative, economice, sociale etc.) intervenite in acest domeniu
2.4. Acceptarea ideii ca piata serviciilor de avocatura este supusa legilor comerciale presupune in principal acceptarea unor consecinte
2.5. In Romania, piata serviciilor de avocatura a inregistrat o dezvoltare accentuata, atat sub aspectul contributiei la P.I.B., dar si din perspectiva numarului avocatilor
2.6. Avocatul, din punctul de vedere al profesionalismului, a reprezentat din totdeauna un apanaj constant al sistemului social (lato sensu)
2.7. Profesie nobila si independenta, avocatul se plaseaza in mod intentionat in mediul social, ghidat in principal de interesul sau pecuniar, in sensul ca intr-un fel este perceput avocatul membru al societatii civile si in alt mod este analizat avocatul, membru al societatii politice
2.8. Fara indoiala ca nu putini vor fi aceia care se vor intreba care este legatura dintre birocratia conceputa de Weber si piata serviciilor juridice, fara sa tina seama de faptul ca (i) din punct de vedere organizational, acest sistem identificat de Weber este general aplicabil, indiferent de forma organizatiei (publica sau privata), iar (ii) actorii de pe piata serviciilor juridice au capatat o consistenta organizationala si economica echivalenta oricarui alt sistem organizat ional
2.9. Fara indoiala ca nu putini vor fi aceia care se vor intreba care este legatura dintre birocratia conceputa de Webersi piata serviciilor juridice, fara sa tina seama de faptul ca (i) din punct de vedere organizational, acest sistem identificat de Weber este general aplicabil, indiferent de forma organizatiei (publica sau privata), iar (ii) actorii de pe piata serviciilor juridice au capatat o consistenta organizationala si economica echivalenta oricarui alt sistem organizat ional
2.10. Aceasta modalitate de organizare si functionare a avocatului modern, desi se incadreaza in mod absolut in "modelul ideal" descris de Max Weber si in sistemul actual are efecte pozitive (din punctul de vedere al profitabilitatii), afecteaza substanta profesiei de avocat (ca institutie), transformand persoanele care exercita aceasta profesie din profesionisti liberali in functionari publici
2.11. Pentru o personalitate matura din punct de vedere psiho-social, birocratia este un cadru de activitate inadecvat, intrucat maturizarea si educarea (lato sensu) individului inseamna trecerea de la stadiul infantil de pasivitate la stadiul adult de activitate autonoma, iar dezvoltarea individului se realizeaza prin trecerea de la stadiul dependentei de ceilalti la stadiul de independenta
Modernism si Postmodernism in sistemul juridic roman a aparut in anul 2006. Formatul lucrarii este 19,5 x 23,5 cm, si contine 88 pagini.
