Descriere - Misteriile lui Zalmoxis
Misteriile antice, la grecii vechi, la romani si, in mare masura, si la egiptenii din antichitate, au ajuns cu timpul sa constituie adevarata religie a acestor neamuri, atunci cand adorarea zeilor oficiali a cazut, mai mult sau mai putin, in desuetudine.
Or, dupa marturiile autorilor antici si dupa cele ale autorilor moderni, tracii, in general, si geto-dacii, in special, au avut culte de mistere foarte dezvoltate. Mai mult, toate misteriile elenice existente la greci, in epoca clasica, erau de origine traca, fiind create de traci si impregnate de spiritualitatea traca. De aceea, am considerat util sa studiem aceste misterii ale geto-dacilor, care au constituit, de altfel, ca si la greci si la romani, adevarata esenta a religiei lor.
Constantin Daniel
*
Orientalistul Constantin Daniel intentiona inca din 1985 sa publice o lucrare dedicata cultului unei zeitati traco-getice, Zalmoxis. Abia astazi textul este gata de intilnirea cu publicul, caci pentru prima oara lucrarea Misteriile lui Zalmoxis vede integral lumina tiparului, altfel fragmente din ea fiind inserate in revistele vremii. Pornind de la putinele marturii existente (v. Herodot), Constantin Daniel ne propune o imagine convingatoare despre un cult dedicat unui zeu al misteriilor, asa cum gasim in Orientul Apropiat si in Grecia. Demersul orientalistului roman vizeaza atit analiza acestui cult, cit si plasarea sa in contextul cultural mai amplu al epocii. Interesul marturisit al autorului se indreapta catre radiografierea constantelor spirituale specifice religiilor si comunitatilor tracice, cu accentul pus pe lumea dacilor. Din acest punct de vedere, Zalmoxis apare ca o zeitate solara indeplinind un important rol mintuitor, el avind puterea de a-si recupera discipolii in vederea unei existente de dincolo de moarte.
Credinta in nemurire prezenta in ritul lui Zalmoxis este completata si de o practica vizind obtinerea unei austeritati stoice in viata cotidiana, bazata pe o moralitate exemplara. Constantin Daniel subliniaza descendenta uraniana a zeului, asimilindu-l lui Apollo, ca si faptul ca el ilustreaza o ideologie religioasa ce se opune traditiilor hedoniste si dionisiace de tip helenic. Cit priveste substanta concreta si tehnica a ritualurilor de initiere in misterii, aceasta consta, potrivit autorului, in deprivarea senzoriala a discipolilor prin claustrarea lor in grote intunecate, delirul si viziunile induse astfel fiind omologate ca reprezentari si mesaje transmise de divinitate.
Valentin Protopopescu
*
Lucrarea incearca sa expuna o perspectiva extrem de spiritualizata asupra religiei si comunitatilor trace, in general, cu un accent special pus asupra lumii dacice. Aceasta perspectiva isi gaseste justificarea in rolul influent pe care Zalmoxis si cultul sau de mistere l-au avut asupra lumii trace. Zalmoxis este infatisat drept o zeitate solara careia i se atribuie o importanta functie soteriologica, el fiind zeul in al carui paradis vor ajunge, dupa moarte, sufletele celor initiati in misteriile sale.
Ovidiu Cristian Nedu
Cuprins
Nota introductiva 5
Cuvant inainte 10
Capitolul I - Troia, cetate a Tracilor, si cucerirea ei de catre Grecii Aheeni 12
1. Descoperirea ruinelor Troiei
2. Troia istorica si Iliada
3. Troia si Imperiul Hittit
4. Troia si limba vorbita de troieni
5. Semintiile trace in Iliada
6. Tinuturi locuite de traci, in Iliada
7. Rauri ce strabat tinuturi trace
8. Muntii din tinuturile locuite de traci
9. Orase ale tracilor
10. Vanturile din tinuturile trace
11. Popoarele trace mentionate de Homer
12. Troia - cetatea tracica
Capitolul II - Abioii geto-daci in Iliada 51
1. Ce sens are etnonimul Abioi?
2. Abioii din Iliada au fost traci
Capitolul III - Enigma hiperboreenilor si traco-getii 62
1. Hiperboreenii la autorii greci
2. Hiperboreenii in opera lui Herodot
3. Hiperboreenii in legendele de la Delph
4. Varsta de aur si hiperboreenii
5. Etimologii ale etnonimului "hiperboreean"
6. Hiperboreenii si tracii
7. Hiperboreenii, realitate istorica sau mit fabulos?
8. Geneza mitului hiperboreenilor
9. Difuziunea mitului hiperboreenilor
Capitolul IV - Mitul blajinilor la romani si hiperboreenii 79
1. Mitul blajinilor la romani
2. Apelatii ale blajinilor in mitologia romana
3. Cum a luat fiinta mitul blajinilor?
4. Mitul blajinilor si religia lui Zalmoxis
Capitolul V - Enigmaticii agatarsi si statul lor 99
1. Etimologia numelui de "agatarsi"
2. Originea etnica a agatarsilor
3. Statul agatarsilor
4. Situatia femeilor in regatul agatarsilor
5. Agatarsii si gandirea lui Platon
6. Religia agatarsilor
Capitolul VI - Misteriile in cultul divinitatilor din antichitate 151
1. Misteriile in Egiptul antic
2. Secretul in misterii
3. Misteriile sumero-akkadiene
4. Misteriile la grecii vechi
5. Structura misteriilor
6. Epopteia in misterii
7. Unde se celebrau misterii in Grecia
8. Misteriile ca religie a grecilor
9. Misteriile si filozofia greaca
Capitolul VII - Interferente spirituale traco-elenice 174
1. Influente trace asupra religiei grecilor
2. Mituri trace preluate de greci
3. Filozofi si scriitori de origine traca care au scris in greceste
Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice 193
1. Misteriile orfice
2. Misteriile orfico-pitagorice
3. Misteriile cabirilor
4. Misteriile lui Dionysos
5. Misteriile zeitei Cybele
6. Misteriile lui Sabazios
7. Misteriile de la Eleusis
8. Alte culte de mistere de origine traca
Capitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci 208
1. Dionysos la traci
2. Zeul Dionysos in miturile grecilor
3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci
4. Misteriile lui Dionysos la traci
Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci 232
1. Miturile referitoare la Apollo la greci
2. Apollo si Dionysos la greci
3. Zeul Apollo la traci
Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos 25
1. Interzicerea cultivarii vitei de vie
2. Disparitia etnonimului "agatars"
3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor
4. Interzicerea aurului la geto-daci
5. Colectivismul getilor
6. Geti si daci
Capitolul XII - Claustrarea in intuneric a lui Pitagora si a discipolilor sai 261
1. Izolarea senzoriala a lui Pitagora si a discipolilor sai
2. Izolarea in intuneric in misterii si in oracole
3. Doua tipuri de descensus ad inferos (Katabasis) in antichitate
4. Deprivarea senzoriala in timpul claustrarii in pesteri sau in incaperi obscure
Capitolul XIII - Deprivarea senzoriala si misteriile lui Zalmoxis 281
1. Observatii asupra traducerii textului din Herodot (IV.94-96)
2. Implicatii ale textului lui Herodot (IV.94-96)
3. Au existat, cu adevarat, misterii ale lui Zalmoxis?
4. Similitudini intre misteriile lui Pitagora si cele ale lui Zalmoxis
5. Deprivarea senzoriala si izolarea lui Zalmoxis
6. Deprivarea senzoriala la alti homines religiosi
7. Similitudinea intre comunitatea esenienilor si homines religiosi ai geto-dacilor
8. Barzii popoarelor baltice si homines religiosi geto-daci
9. Samanii si homines religiosi geto-daci
Capitolul XIV - Cultura spirituala a Geto-Dacilor si misteriile lui Zalmoxis 314
1. Nemurirea la geto-daci
2. Eliberarea de frica de moarte
3. Cultul aniconic al zeilor
4. Cucernicia geto-dacilor
5. Dispretul fata de lume si de bucuriile ei
6. Dobandirea nemuririi
7. Politeismul dacilor
8. Celibatul si cultul lui Zalmoxis
9. Sfintenia la homines religiosi geto-daci
10. Morala geto-dacilor
Capitolul XV - Zalmoxis, zeul care se arata 344
1. Etimologia teonimului "Zalmoxis"
2. "Zamolxis" sau "Zalmoxis"? Zeu chtonian sau uranian ?
3. Alte ipoteze etimologice privitoare la numele "Zalmoxis"
4. Sensul numelui "Zalmoxis"
5. Aparitia lui Zalmoxis in cursul practicarii misteriilor sale
Capitolul XVI - Ritualul misteriilor lui Zalmoxis 370
1. Perioada in care a trait Zalmoxis
2. Desfasurarea misteriilor
3. Claustrarea in incaperi subterane
4. Epopteia in misteriile lui Zalmoxis
Autori si surse clasice la care se face referire in aceasta lucrare 382
Bibliografie 385
Numar pagini: 400
Anul aparitiei:2011
