Descriere - Manual de utilizare a creierului. Volumul I (Manualul complet pentru certificarea ca Practitioner NLP)
Volumul I al "Manualului de Utilizare a Creierului" reprezinta singurul manual complet pentru cursul NLP Practitioner. Cartea contine noutatile de ultima ora din domeniul programarii neurolingvistice, in special cele referitoare la modelul meta-starii si meta-modelul limbajului. Pentru cei care urmeaza cursul pentru Practitioner sau isi doresc sa studieze acasa, aceasta carte este de o importanta capitala. Scris si conceput de doi dintre cei mai importanti teoreticieni NLP ai zilelor noastre, volumul I al "Manualului de Utilizare a Creierului" cuprinde toate aspectele programului Practitioner, inclusiv cele mai recente descoperiri.
Bine structurat si organizat, volumul I al "Manualului de Utilizare a Creierului" este scris pentru a fi citit cu usurinta: cuvintele-cheie sunt evidentiate, si peste tot sunt ilustratii si diagrame ajutatoare pentru a face NLP-ul cat mai accesibil cititorului. Oferind o gama larga de exercitii si tehnici, acest manual este o oportunitate excelenta pentru a descifra cat mai usor tainele NLP-ului.
"Este o carte nemaipomenita, plina de idei minunate care ofera o explicatie concreta tehnicilor NLP. O recomand cu toata convingerea tuturor celor care vor sa ajunga dincolo de elementele de baza ale NLP-ului". (Ross Maynard)
Aspectul asupra caruia s-au focalizat majoritatea teoreticienilor NLP (Programare Neurolingvistica) implica cele mai rafinate si mai pline de succes fatete ale experientei umane – experienta creativitatii la nivel inalt, altfel spus a creativitatii unui geniu. Profesorii care vor sa devina mai buni se modeleaza dupa cei mai buni maestri, iar NLP iti ofera un model pentru a invata cum sa recunosti si sa atingi excelenta. Cel mai bun mod de a intelege acest domeniu este experimentarea lui, insa este necesar sa se porneasca de la cateva notiuni de baza privitoare la mecanismele lui de functionare.
Termenul de programare face referire la capacitatea noastra de a organiza imaginile, sunetele, senzatiile, mirosurile, gusturile si cuvintele in interiorul sistemului minte-corp, fapt care ne permite mai apoi sa atingem scopurile dorite. Neuro se refera la sistemul nervos si la modul in care acesta proceseaza informatiile, codificandu-le ca amintiri in interiorul corpului la nivel neurologic. Lingvistica indica faptul ca procesele neurologice ale mintii sunt codificate, controlate si primesc o semnificatie prin intermediul limbajului, sistemului de simboluri, metafore etc.
Citind si folosind acest manual, descoperi natura pur empirica, experimentala a NLP. Ce inseamna aceasta? Se refera la accentul pe care programarea neurolingvistica il pune pe modelare, experimentare si testare, in contradictie cu teoretizarea si emiterea de ipoteze. El a devenit faimos prin tehnicile pe care le ofera pentru a produce schimbari durabile si eficiente. De exemplu, exista o tehnica numita vindecarea accelerata a fobiilor care poate elimina fobia de apa, albine, lift, inaltime, discurs in public, spatii stramte, avioane si altele mai rar intalnite. Si reuseste sa faca acest lucru in cateva minute, iar efectul dureaza ani de zile. Cura accelerata a fobiilor reprezinta doar una dintre numeroasele tehnici aplicate cu succes pentru schimbari profunde si durabile.
Manual de utilizare a creierului este mult mai mult decat un set de tehnici; este un instrument ideal atat pentru un curs introductiv, cat si pentru cei care vor sa inteleaga cum functioneaza magia NLP-ului. Cu certitudine, reprezinta singurul manual complet pentru cursul NLP Practitioner. Contine noutatile de ultima ora din domeniu, in special cele referitoare la modelul metastarii si metamodelul limbajului. Bine structurat si organizat, volumul I al Manualului de Utilizare a Creierului este scris pentru a fi citit cu usurinta: cuvintele-cheie sunt evidentiate si peste tot sunt ilustratii si diagrame ajutatoare pentru a face NLP-ul cat mai accesibil cititorului.
Cuprins :
Tabel cu ilustratii ... 15
Cum sa folositi acest manual ... 17
Introducere ... 19
Partea intai: Modelul si tehnicile NLP
Capitolul 1
Continutul modelului: Sistemul de reprezentare ... 29
Test pentru detectarea sistemului predominat de reprezentare ... 33
Exercitiu practic legat de sistemele de reprezentare 3 (tema pentru acasa) ... 35
Predicate si cuvinte procesuale ... 38
Predicate ... 39
Fraze predicative ... 42
Exercitiu de acordare a predicatelor ... 44
Semnale vizuale de accesare ... 44
Sistemul de conducere ... 48
Anomalii (discrepante) posibile (Young, 1999) ... 49
Exercitiu: Observarea tiparelor vizuale ... 50
intrebari specifice pentru obtinerea tiparelor de accesare vizuala ... 50
Exercitiu de grup pentru accesarea vizuala ... 52
I. Tiparele de accesare vizuala - exercitiul nr. 1 ... 52
II. Tiparele de accesare vizuala - exercitiul nr. 2 ... 52
Caracteristicile sistemelor primare de reprezentare ... 53
Vizual ... 53
Auditiv ... 54
Kinestezic ... 55
Digital-Auditiv ... 55
Sub-modalitatile - Caracteristicile modalitatilor ... 56
Sub-modalitatile digitale si analoage ... 65
Concluzie ... 69
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 69
Capitolul 2
Elemente de baza - Cum sa intram in legatura cu oamenii: Stabilirea si mentinerea ... 71
Acuitatea senzoriala ... 71
Pentru practica zilnica ... 72
Indicatii pentru munca in grup ... 75
Observatorul/Rolul meta-persoanei ... 75
Calibrarea: Exercitii de acuitate senzoriala ... 75
Cum sa obtinem raportarea: Acordarea si oglindirea ... 76
Un exemplu de raport ... 76
Exercitiu de oglindire ... 78
Mulaj corporal ... 78
Oglindirea comportamentala ... 79
Diferentele dintre acordare si oglindire ... 79
Acordarea si oglindirea unei persoane suparate ... 80
Cum sa stim cand s-a stabilit raportarea ... 81
Tema pentru acasa ... 81
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 82
Capitolul 3
Pozitiile perceptuale ... 83
A patra pozitie perceptuala ... 84
A cincea pozitie perceptuala ... 84
Exercitiu: Pozitiile perceptuale ... 85
Tiparul de aliniere a pozitiilor perceptuale ... 86
Tiparul ... 86
intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 86
Capitolul 4
Presupozitiile programarii neuro-lingvistice referitoare la inducerea unei stari pline ... 89
Sa luam tot timpul in consideratie contextul ... 89
Presupozitiile teoretice ale programarii neuro-lingvistice ... 90
Credintele - presupozitii ale NLP ... 92
Sistemul de operare al presupozitiilor ... 94
Presupozitiile de procesare mentala ... 94
1. "Harta" nu este "teritoriul" sau "Meniul nu este mancarea" ... 94
2. Oamenii reactioneaza conform "hartilor" lor ... 96
3. intelesurile opereaza in functie de context ... 97
4. Mintea si corpul se influenteaza reciproc ... 98
5. Aptitudinile individuale functioneaza prin dezvoltarea si succesiunea sistemelor ... 100
Strategii
6. Respectam modelul personal al fiecaruia despre lume ... 104
Presupozitii referitoare la comportamentul/raspunsurile fiintelor umane ... 105
7. Termenii "persoana" si "comportament" descriu doua fenomene diferite ... 105
8. Orice comportament este util si folositor - intr-un anumit context ... 106
9. Noi evaluam comportamentul si schimbarea in termenii contextului si ai ecologiei ... 106
Presupozitii comunicationale ... 107
10. Nu putem sa nu comunicam ... 107
11. Modul in care comunica ne afecteaza gradul de percepere si de receptionare ... 107
12. Semnificatia a ceea ce comunicam rezida in raspunsul pe care-l primim ... 108
13. Persoana care stabileste cadrul comunicarii controleaza actul comunicarii ... 109
14."Nu exista esec, ci numai feedback" ... 109
15. Persoana care da dovada de cea mai mare flexibilitate exercita cea mai mare influenta asupra sistemului ... 110
16. Rezistenta ne indica lipsa raportarii ... 110
Presupozitiile pentru invatare - alegere - schimbare ... 111
17. Oamenii detin resursele interioare de care au nevoie pentru a reusi ... 111
18. Fiintele umane au abilitate de a experimenta invatarea dintr-o singura incercare ... 112
19. Orice proces de comunicare ar trebui sa stimuleze posibilitatile de alegere ... 112
20. Oamenii fac cele mai bune alegeri accesibile lor atunci cand actioneaza ... 113
21. Ca persoane respons-abile, putem sa ne folosim mintea cum dorim si
sa controlam rezultatele obtinute ... 113
Concluzie ... 114
Exercitii ... 115
intrebari ca sa va ajute in procesul de invatare ... 115
Capitolul 5
Programarea neuro-lingvistica drept model de comunicare: Excelenta in comunicare ... 117
Cele trei calitati ale comunicatorilor exceptionali ... 119
Modelul rezultatului bine conturat: Cheia catre un rezultat realizabil ... 120
1. Formulat in mod pozitiv ... 122
2. Descris intr-un limbaj avand la baza experienta ... 123
3. Autoinitiat si autocontrolat ... 124
4. Contextualizat in mod adecvat ... 125
5. Mentinerea unui castig secundar controlat ... 125
6. incorporati resursele necesare ... 126
7. Ecologic pentru intregul sistem ... 126
Coordonatele carteziene ... 127
Exercitii referitoare la rezultatul bine conturat ... 129
Exercitiul 1 ... 129
Exercitiul 2 ... 130
Privire de ansamblu asupra modelului comunicational al programarii neuro-lingvistice ... 130
Fatetele comunicarii ... 131
Aspectele complexe care influenteaza comunicarea ... 131
Dimensiunile comunicarii ... 137
intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 139
Capitolul 6
Cadre de referinta pentru accesul la resurse ... 141
Partea I - Utilizarea diverselor cadre de referinta ... 141
Cadrul backtrack ... 142
Cadrul "Ca si cum" ... 143
Modelul cadrului "acordului" ... 145
Partea a II-a - Cadrul disociat pentru reactia la critica ... 147
Partea a III-a - Cadrul disociat pentru fobii si traume ... 150
Tehnica de Vindecare Rapida a Fobiilor (simplificata) ... 153
Alte instrumente de editare ... 155
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 156
Capitolul 7
Arta de a ne controla starile ... 157
1. Intelegerea starii ... 158
2. Constientizarea starilor ... 159
3. Modificarea starilor ... 160
4. Utilizarea starilor ... 161
Tiparul ... 162
Aptitudinea evocarii ... 163
Cum sa evocam stari subiective si sa lucram cu ele ... 163
Concluzie ... 164
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 164
Partea a doua: Modelul NLP al limbajului
Capitolul 8
Meta-modelul limbajului: Structura si sens ... 167
Structura de profunzime/structura de suprafata ... 169
Distorsiunile ... 171
1. Nominalizarile ... 171
2. Citirea mintii ... 173
3. Cauza-efect ... 174
4. Echivalenta complexa ... 178
5. Presupozitii ... 179
Generalizari ... 180
6. Cuantificatori universali ... 180
7. Operatori modali ... 181
8. Origini pierdute ... 183
Omisiuni ... 184
9. Omisiune simpla ... 184
10. Omisiuni comparative ... 185
11. Lipsa indexului de referinta sau substantive si verbe nespecifice ... 185
12. Verbe nespecifice ... 186
Extinderea meta-modelului ... 189
1. Identitate/identificare (Id) ... 189
2. Cuvinte statice (cuvinte-semnal, termeni valorificati o singura data) ... 192
3. Termeni sub- sau supradefiniti (Sb/Sp) ... 193
4. Diferentieri verbale amagitoare ... 195
5. Termini si fraze de tipul "sau-sau" ... 196
6. Pseudocuvinte ... 197
7. Multi-ordinalitate ... 199
8. Personalizarea ... 200
9. Metafore/Metaforizarea ... 201
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 203
Lingvistica in zilele noastre ... 203
Capitolul 9
Hipnoza Partea I - Natura gresit inteleasa a asa-numitei "hipnoze" ... 207
Definitia hipnozei ... 207
Mintea constienta/inconstienta ... 212
Starile modificate de constiinta si transa ... 215
OK, OK, spune-ne care sunt tiparele! ... 216
Cum sa ne inducem starea de transa pentru a infrunta intunericul din interior ... 217
Sentimentul de transa ... 218
"Hipnoza" ca poezie ... 220
Definirea fatetelor constiente/inconstiente ale mintii ... 220
1. Cand constientul devine inconstient ... 221
2. "Mintea inconstienta" a sistemului nervos autonom ... 223
3. "Mintea" subconstienta ... 224
4. "Mintea" uitata ... 225
5. "Mintea" reprimata ... 226
6. Meta-nivele ale constientizarii Tiparul NLP de lucru cu mintea inconstienta ...
Reincadrarea in sase pasi - varianta extinsa ...
Asadar, cum functioneaza "hipnoza"? ...
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ...
Capitolul 10
Hipnoza Partea a II-a - Modelul Milton ... 235
Modelul Milton ... 235
1. Intrebarile disjunctive ... 238
2. Ritmarea experientei curente ... 239
3. Legaturi duble ... 239
4. Postulate conversationale ... 240
5. Citate extinse ... 241
6. Violarea selectiva a restrictiilor ... 242
7. Ambiguitati fonologice ... 243
8. Ambiguitati sintactice ... 243
9. Ambiguitatea de scop ... 244
10. Ambiguitatea de punctuatie ... 244
11. Utilizarea ... 245
12. Comenzile intiparite ... 245
13. Marcarea analoga ... 245
14. Rostirea cuvintelor pe litere ....246
15. Limbajul de legatura ... 246
Concluzie ... 247
Sumarul modelului de limbaj al lui Milton ... 247
Modelul de limbaj al lui Milton folosind violarile meta-modelului ... 247
Extinderea modelului lui Milton ... 248
Limbajul de legatura ... 248
Pasi in comunicare ... 248
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 249
Capitolul 11
Hipnoza Partea a III-a - Povestiri, metafore, analogii ... 251
Cercetarea transderivationala ... 253
Deplasarea indexurilor referentiale ... 254
Izomorfismul ... 255
Transformarea semnificatiei prin intermediul metaforelor ... 257
Cum sa legam starea prezenta de starea dorita ... 258
Acordarea ... 259
Conducerea ... 259
Utilizarea reincadrarii in cazul metaforelor ... 261
Verbele nespecifice, nominalizarile, comenzile incorporate si marcarea/analoga ... 261
Verbele nespecifice ... 261
Nominalizarile ... 262
Comenzile incorporate ... 262
Cuprins - Avantajele metaforelor ... 262
Metafora despre fabrica de cazane ... 264
Analiza metaforei ... 265
Cum sa construim o metafora ... 266
Mama programarii neuro-lingvistice ... 267
Pasii de baza in generarea unei metafore ... 268
Exercitii cu metafore ... 268
I. Alcatuirea asocierilor ... 268
II. Asemanarea ... 268
III. Metafora terapeutica ... 269
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 270
Capitolul 12
Categoriile Satir ... 271
Categoriile ... 271
Cum sa ne acordam la categoriile Satir ... 274
Exercitiu: Categoriile Satir (3 persoane) ... 275
Exemple de replici ... 276
Categoriile Satir pentru discursurile publice ... 277
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 277
Partea a treia: Modelul neurologic al programarii neuro-lingivstice
Capitolul 13
Ancorarea: Controlul componentei neurologice ... 281
Conceptul de stimul-raspuns ... 282
Ce vrem sa spunem prin "ancora"? ... 283
Avertisment: "Exista ancore negative" ... 284
Ancorarea iertarii ... 285
Ancorarea constienta in terapie ... 285
Cum sa stapanim arta ancorarii eficiente ... 286
Patru indicii-cheie referitoare la ancorare ... 287
1. Unicitatea: folositi un loc unic pentru a ancora ... 287
2. Intensitatea. Stabiliti ancora in momentul in care starea atinge punctul maxim de intensitate ... 288
3. Puritatea. Faceti ca ancora sa fie cat mai discreta ... 289
4. Precizia. Cronometrati cu precizie ancora ... 290
Cinci pasi pentru a realiza ancorarea ... 291
1. Stabilirea raportarii ... 291
2. Explicarea procesului in cauza ... 291
3. Provocati si ancorati experienta dorita (pozitiva sau negativa) ... 292
4. Intrerupeti starea, astfel incat persoana sa nu mai aiba starea respectiva ... 293
5. Testati ancora intensificand-o ... 293
Exercitii ... 294
I. Ancorarea starilor 1 ... 294
II. Ancorarea starilor 2 ... 295
III. Ancorarea si cercetarea transderivationala ... 295
IV. Gasirea sentimentelor restrictive prin cercetarea transderivationala - Foarte buna pentru starea de anxietate ... 296
V. Autoancorarea de tip uptime ... 298
VI. Autoancorarea de tip in-time ... 299
VII. Exercitiu - "Cercul excelentei" ... 300
VIII. Prabusirea ancorelor: integrarea partilor ... 302
IX. Schimbarea istoriei personale ... 305
X. Schimbarea istoriei personale in lumina modelului meta-starilor ... 306
XI. Prabusirea ancorelor vizuale: depasirea indoielilor ... 307
XII. Inlantuirea ancorelor ... 309
XIII. Ancore vizuale si auditive. Ancorarea pe scena ... 312
XIV. Prabusirea ancorelor. Tiparul avansat de coliziune vizuala ... 314
Concluzie ... 316
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 316
Capitolul 14
Focalizarea asupra sub-modalitatilor ... 317
Diferite tipuri de sub-modalitati ... 319
Interventii terapeutice folosind sub-modalitatile ... 324
Exercitii ... 324
I. Exercitiul de explorare a sub-modalitatilor ... 324
II. Vindecarea durerilor de cap si a altor senzatii neplacute ... 325
III. Accesarea incrucisata cu sub-modalitati ... 326
Sub-modalitati referitoare la Linia Timpului ... 328
Cum intelege creierul nostru timpul? ... 328
IV. Sub-modalitatile Liniei Timpului ... 330
V. Tiparul ciocolatei Godiva ... 331
VI. Tiparul de atractie ... 332
Credintele ... 336
VII. Tiparul de schimbare a formarii credintelor ... 338
VIII. Modelul suferinta/pierdere ... 342
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 345
Partea a patra: Modelarea avansata NLP
Capitolul 15
Strategiile ... 349
NLP - un model al modelelor ... 350
Filozofia, epistemologia NLP ... 350
Componentele subiectivitatii ... 452
Alcatuirea hartilor. Crearea unei harti pentru a reprezenta teritoriul ... 354
Omisiunea ... 355
Generalizare ... 356
Distorsiune ... 356
Modelarea care creeaza "harti" de strategie ... 356
Concluzie ... 357
Cum sa urmarim constiinta ... 358
"A fost odata ca niciodata un model referitor la relatia stimul-raspuns..." ... 358
"Si apoi modelul stimul-raspuns (S-R) s-a dezvoltat intr-un model TOTE" ... 359
Apoi, NLP-ul a imbogatit modelul TOTE si a creat "strategiile" ... 362
Folosirea "analizei strategiei" pentru a descoperi cum functioneaza mintea ... 364
Cum sa stapanim "Modelul strategiilor" ... 365
Evocarea strategiei ... 366
Examinarea elementelor componente ale strategiilor ... 369
Alcatuirea strategiilor ... 371
Alcatuirea de strategii mai noi si mai bune ... 372
Utilizarea strategiilor ... 374
Implementarea strategiilor ... 375
Solicitarea strategiei ... 378
Exemplu: solicitarea unei strategii de luare a unei decizii ... 378
Stabilirea contextului ... 378
Intrebari-test ... 379
Intrebari referitoare la modul de operare ... 379
Intrebari-test ... 379
Intrebari de iesire ... 379
Evocarea unei strategii prin metoda backtracking ... 379
Probleme potentiale in privinta strategiei ... 380
Indicii pe care sa le folositi atunci cand evocati ... 382
Exercitii ... 382
I. Strategia de rostire/scriere pe litere ... 382
II. Strategia decizionala ... 384
III. Strategia motivationala ... 386
IV. Strategia de invatare ... 387
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 389
Capitolul 16
Introducere in Linia Timpului ... 391
Timpul anglo-american si timpul oriental ... 394
Cum sa va determinati propria Linie a Timpului ... 395
Dificultati referitoare la alcatuirea Linia Timpului ... 386
Reincadrarea partilor conceptuale ... 381
"Prin timp" si "in timp" ... 388
Perioada de dezvoltare ... 402
Perioada de imprimare ... 403
Perioada de modelare ... 404
Perioada de socializare ... 404
Dincolo de problema care se prezinta ... 404
Controlul amintirilor. Cum sa va experimentati propria Linie a Timpului ... 406
Reincadrarea amintirilor cu tehnica de vindecare rapida a fobiilor ... 401
Inlocuirea amintirilor cu Tiparul de atractie ... 408
Etape de urmat cu Linia Timpului ... 408
1. Stabilirea raportarii ... 408
2. Adunarea informatiilor ... 408
3. Cum sa mergeti de la efect catre cauza ... 409
4. Invata-ma si pe mine sa fac asta ... 409
5. Amestecarea strategiei ... 410
6. Descoperiti cauza-radacina ... 411
Cum sa abandonam o emotie negativa folosind Linia Timpului ... 412
Experimentarea Liniei Timpului: Cum sa renuntam la emotiile negative ... 412
Cand emotiile nu vor sa plece ... 416
Cand emotiile nu au disparut in timpul testarii ... 411
Principiile de baza ale terapiei Liniei Timpului (Young, 1999) ... 418
Procedura alternativa pentru Linia Timpului (Young, 1999) ... 418
Intrebari care sa va ajute in procesul de invatare ... 419
Glosar de termeni ... 421
Tabel cu ilustratii
Figura 1:1 Cum intelegem Lumea ... 31
Figura 1:2 Schema prezentand miscarile oculare ... 47
Figura 1:3 Limbajul semnalelor vizuale de accesare ... 48
Figura 1:4 Nivelele de abstractizare ... 58
Figura 4:1 Modelul comunicarii propus de NLP ... 94
Figura 5:1 Coordonatele carteziene ... 127
Figura 5:2 Scopuri bine conturate ... 129
Figura 5:3 Model linear al comunicarii ... 131
Figura 5:4 Complexitatea comunicarii ... 134
Figura 6:1 Cadru disociat pentru reactia la critica ... 149
Figura 6:2 Tiparul de disociere vizual - kinestezica (tehnica rapida de vindecare a fobiilor) ... 152
Figura 8:1 Traind dupa modelul cauza-efect ... 175
Figura 8:2 Disocierea de modelul cauza-efect ... 175
Figura 8:3 Gandirea de tip "afara din cutie" ... 176
Figura 8:4 Solutia ... 177
Figura 8:5 Meta-modelul limbajului ... 189
Figura 8:6 Meta-modelul - extins ... 205
Figura 9:1 Nivelele invatarii ... 222
Figura 10:1 Fragmentare deductiva/Fragmentare inductiva ... 236
Figura 10:2 Impartirea ascendenta - un alt format ... 237
Figura 10:3 O dubla legatura ... 240
Figura 13:1 Ancorarea precisa ... 290
Figura 14:1 Lista de verificare a sub-modalitatilor ... 323
Figura 14:2 Tiparul swish I, folosind dimensiunea/ stralucirea ... 335
Figura 14:3 Tiparul swish II, folosind localizare/dimensiune/distanta ... 336
Figura 15:1 Modelul TOTE ... 360
Figura 15:2 Modelul TOTE al lui Dilts ... 361
Figura 15:3 Modelul TOTE pentru scriere ... 364
Figura 16:1 In timp si prin timp ... 398
Figura 16.2 Ansamblurile Gestalt si experientele durerii emotionale semnificative ...401
Figura 16:3 Problema majora ... 405
Figura 16:4 Diagrama Liniei Timpului ... 413
In ceea ce priveste corpul, persoanele auditive tind sa aiba o forma moderata, pe undeva intre vizualii cei slabi si kinestezicii masivi. Adesea, gestica lor va indica zona urechilor. O persoana auditiva orientata in exterior se va apleca inainte, in timp ce vorbeste. Atunci cand sunetele apar intern, acestia se vor apleca in spate. Ei isi pastreaza tonul vocii ritmic si egal. Cu o persoana auditiva trebuie sa vorbiti foarte clar.
Kinestezic
Cei care folosesc, in principal, sistemul kinestezic de reprezentare, se exprima pozitionandu-si adesea, ochii in jos si spre dreapta. Folosesc predicate de actiune, indicand senzatii, miscare, actiune: "a atinge", "a simti", "a apuca", "cald" etc. Respira adanc cu partea inferioara a abdomenului. Pare logic pentru cineva care simte foarte profund, sa respire profund. Respiratia li se va schimba odata cu starile interioare. Buzele lor sunt adesea, pline si moi. Tonul vocii specific unui kinestezic este scazut, acestia avand o voce placuta si adanca, punctata prin intermediul respiratiei. Adesea, vorbesc incet, folosesc pauze lungi, si acceseaza informatia ce este depozitata adanc in fiinta lor. Daca kinestezicii au o orientare inspre interior, ei vor avea un corp rotunjit si plin, iar daca orientarea este spre exterior, vor avea un trup musculos si bine facut.
Multe persoane kinestezice se misca foooooarrrrrte inceeeeet. Pentru a motiva un kinestezic, oferiti-i o recompensa fizica sau bateti-l pe spate. Tipul kinestezic adora atingerile si va puteti apropia foarte mult de el, pentru ca iubeste apropierile. Aceste persoane kinestezice tind sa aiba dificultati in a scapa de emotiile negative. Daca se simt tristi, aceasta tristete ii poate duce la depresie, si apoi aceasta ii va face sa simta si mai tristi, pana cand vor intra intr-o bucla descendenta. O calitate a majoritatii kinestezicilor este capacitatea lor de a simti si de a iubi foarte profund. Pentru a motiva un kinestezic, incercati sa simtiti sentimentele lor. Ei reprezinta aproximativ 20% din populatie.
Digital-auditiv
O persoana care foloseste in principal sistemul de reprezentare digital-auditiv, opereaza la un meta-nivel de constiinta, aflat deasupra nivelului senzorial al vizualilor, al auditivilor si al kinestezicilor. Deci, in consecinta, acest tip de persoana percepe lumea intr-un mod tip "computer". Eu (M.H.) sustin ca, daca o persoana a studiat prea mult in colegiu, atunci cu siguranta se va muta intr-o lume a digital-auditivilor. Eu (B.B.) am observat ca acest tip de persoane devin, in general, cercetatori si contabili in societatea noastra. Woodsmall si Hall noteaza in 1989-1996, ca acestor persoane le plac listele, criteriile, regulile, meta-comunicatia etc.
Nr. de pagini : 448
Anul aparitiei : 2013
Format : 16,5X24 cm
Autori : Bob G. Bodenhamer si L. Michael Hall