Descriere - Lisa si visele ei
Tagmei protagonistilor roscovani – lui Pippi Sosetica, lui Morcoveata sau Annei de la Green Gables – se alatura astazi si Lisa. La fel de sagalnica si de aventuriera, fetita este personajul principal al cartii "Lisa si visele ei”, scrisa de Ivan Malkovych si ilustrata de Eugenia Gapchinska.
Pe eroina o cunoastem odata cu rememorarea orei de desen din ziua precedenta, sursa de mare tristete pentru copila. Profesorul le daduse ca tema de lucru desenarea portretului colegului de banca, iar Andrei refuza sa-si deseneze companioana roscovana si asta o mahni foarte pe sarmana Lisa. Lacrimile i se rostogoleau pe obraji chiar si astazi, amintindu-si grozavenia. Ba mai mult decat atat, copila nu putu sa nu se intrebe daca desenase vreodata cineva fetite cu parul roscat. Rasfoind o carte mare despre pictori, Lisa zambi totusi la gandul acesta si incepu sa-si imagineze…
Incursiunea in lumea viselor Lisei ne reveleaza o serie de intalniri cu zece dintre cei mai mari pictori ai lumii: Leonardo da Vinci, Vincent Van Gogh, Rafael, Pablo Picasso, Giuseppe Arcimboldo, Kazimir Malevici, Pieter Bruegel, Sandro Botticelli, Salvador Dalí si Gustav Klimt. Fetita nu calatoreste programatic sau cronologic, ci aleatoriu ori in functie de preferinte si cunostinte, purtata fiind de aripile maiestrite de Leonardo da Vinci.
Coagulata la intersectia dintre album de arta/enciclopedie si snoava, naratiunea surprinde detalii eterogene despre viata si personalitatea pictorilor sau despre geneza picturilor, translatand in limbaj ludic si dialoguri accesibile o introducere in lumea imaginilor artistice bidimensionale. De exemplu, intalnindu-l pe Picasso, aflam un detaliu original despre tehnica sa picturala – fara sa-si dezlipeasca ochii de la tablou, acesta bea cafea, apoi inmuia rapid pensula in ceasca si incepea iar sa picteze. In atelierul lui Malevici descoperim conceptia sa artistica, in timp ce popasul renascentist in lumea lui Botticelli ne dezvaluie faptul ca el a fost primul care a introdus miscarea in tablouri. In plus, vizita in universurile creative ale celor zece pictori familiarizeaza auzul si privirea cu numele si reprezentarea vizuala a catorva opere celebre, permitand totodata lectorului sa devina critic amator si sa observe specificul fiecarei creatii si artist in parte.
Insa dincolo de miza cultural-pedagogica, peregrinarea prin cele zece lumi pestrite se configureaza ca lectie moralizatoare atat pentru Lisa, cat si pentru cititor. Intrand in contact cu vremuri si mentalitati diferite, protagonista a putut observa mutatia de perspectiva asupra realitatii, intelegand astfel ca ciudateniile dintr-o epoca pot trece drept banalitate in alta. Parul roscat, pistruii ori strungareata pot deveni cu usurinta elementul sic al societatii de maine.
