Descriere - Limbajul presei scrise din Romania in contextul crizei mediatice
Limbajul jurnalistic constituie, in ultimii ani, subiectul a numeroase studii de specialitate, lucrari stiintifice si analize ale diverselor organizatii media care urmaresc cu atentie evolutia sau involutia actului mediatic la toate nivelurile. Limbajul jurnalistic de data recenta al presei din Romania a cunoscut o serie de derapaje mai ales din punct de vedere semantic, prin ceea ce am putea numi o pronuntata tendinta de simplificare. Aceste derapaje lingvistice au inceput sa se manifeste pe fondul unei profunde crize financiar-economice, criza care a afectat semnificativ piata media din Romania, incepand de la sumele de bani provenite din publicitate si pana la dramatica reducere a tirajului unor cotidiene, disparitia unor editii print si chiar inchiderea definitiva a unor publicatii.
Contextul mentionat, cu majore implicatii politice, sociale, economice nu a ocolit presa scrisa din Romania.
Sub presiuni financiare cu care nu s-a mai confruntat anterior, insa avand la baza propria sa criza de legitimitate, presa scrisa a ales sa reziste in fata crizei economice, dar cu pretul propriei sale calitati. Renuntand la rigoarea in exprimare si nemaiadecvand intotdeauna limbajul la situatie, presa scrisa a suferit o disfunctionalitate in relatia sa cu cititorul, acesta considerandu-se inselat in asteptarile sale si cumva tradat de ceea ce inseamna presa ca o extensie a societatii actuale. Prin alunecarile si modificarile de sens, presa scrisa opereaza, in plan lingvistic, resemantizari pe cat de generoase, pe atat de paguboase pentru cititor, fiindca, in realitate, acestea nu imbogatesc limba, ci doar diversifica limbajul presei si nu neaparat pe termen lung.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a publicat, in mai 2015, raportul "Starea sectorului mass-media din Romania in 2014. Vulnerabilitati si solutii”, raport care prezinta, sintetic, cele mai semnificative probleme cu care se confrunta atat profesia jurnalistica, dar si afacerile de media. Realizat in perioada octombrie 2014-aprilie 2015 - interval de timp in care au fost chestionati peste o suta de manageri, jurnalisti, editori din presa locala si nationala, - raportul CJI subliniaza ca anul 2014 a fost marcat de o criza in mass-media din Romania. "Publicul considera ca mass-media sunt profund viciate, deplange soarta continutului de calitate, condamna uneori derapajele din mass-media, dar nu este dispus sa plateasca pentru continut si nici nu sanctioneaza prin schimbarea obiceiurilor de consum mediile pe care, de altfel, le critica” (CJI 2015:4). In acelasi studiu este mentionat faptul ca, "in anul electoral 2014, derapajele profesionale s-au inmultit. Limbajul este deteriorat grav, agresivitatea a crescut, atat la nivel national, cat si local” (CJI 2015:4). Derapajele discursului si, implicit, ale limbajului publicistic nu se manifesta, deci, intr-o singura zona, ele fiind remarcate atat in plan local, cat si la nivel central.
Autorii raportului vorbesc, de asemenea, despre decapitalizarea companiilor media romanesti, companii care, an dupa an, inregistreaza pierderi. "Publicatii locale al caror profit era, in 2008, de aproximativ 150.000 de euro, au ajuns ca in 2014 sa inregistreze pierderi constante. Si nici cele centrale nu se simt mai bine” (CJI 2015:6). Cat despre ceea ce a condus la aceasta stare de fapt, in raportul CJI se mentioneaza ca prima si cea mai vizibila cauza a acestei hemoragii financiare este prabusirea pietei de media din cauza crizei economice declansate in 2009. "Piata de publicitate se afla acum la putin peste jumatatea celei din 2008. Este imposibil sa oferi aceleasi produse, la aceeasi calitate, cu doar jumatate din veniturile initiale si in conditiile unor cresteri generale de costuri, dintre care cel cu forta de munca nu este cel mai mic” (CJI, 2015:6-7).
Criza economico-financiara care a debutat in 2009 continua, deci, sa produca efecte in domeniul mass-media, chiar si la cativa ani de la declansarea sa. Conditionata de aceasta criza si avand ca deziderat propria sa salvare de la disparitie, presa scrisa din Romania a facut o serie de compromisuri, atat la nivel de continut, cat si la nivel de limbaj. Trebuie mentionat ca vorbim despre presa scrisa, si nu despre radio sau televiziune fiindca textul scris, fie pe hartie, fie in varianta digitala, "are capacitatea de a-l aseza pe cel ce citeste intr-un proces mental diferit, fondat pe un act reflexiv, cu desfasurare intelectuala, si nu pe unul reactiv, emotional” (Agnes 2011:17). Presa scrisa are, in opinia noastra, acest avantaj in fata audio-vizualului: permite cititorului capacitatea de aprofundare.
Se impune aici inca o precizare, anume ca prin presa romaneasca actuala intelegem "presa ultimilor ani - si nu presa din intreaga perioada postdecembrista, care, desi prezinta numeroase trasaturi comune, nu este absolut unitara, atestand, mai ales in ultimul deceniu, o serie de schimbari importante fata de aceea din anii '90” (Vintila-Radulescu 2009:328). Este vorba, printre alte aspecte, de fenomenul de digitalizare, care a schimbat radical modul de abordare a informatiilor, dar si modul in care jurnalistii si cititorii se raporteaza la limbajul publicistic.
Premisa de la care pornim in aceasta lucrare este aceea ca limbajul presei scrise sufera derapajele amintite tocmai pe fondul crizei financiare. Mai mult, sunt provocate de aceasta. Remarcam, de fapt, un lant de conditionari existentiale, care pun presa scrisa in situatia ingrata a unei deprofesionalizari, a scaderii dramatice a calitatii actului jurnalistic. In felul acesta, puterea presei scrise de a juca un rol de intermediar intre informatie si public slabeste. La fel cum slabeste, de altfel, capacitatea sa de semnificare intr-o tara post-comunista in care presa a fost, mai mult decat alte institutii, sprijin, reper, grila de receptare, de traducere a realitatii pentru indivizi.
Ne propunem ca aceasta lucrare sa nu fie o acumulare de generalitati, un sir de clisee ci, dimpotriva, sa se constituie intr-un studiu care sa permita cunoasterea inventarului efectelor unui fenomen profund – criza financiar-economica - ce a avut urmari considerabile asupra limbajului presei scrise. In acest sens, vom analiza situatii si exemple din presa cotidiana din Romania.
Autoarea
