Descriere - KABALA si literatura ei aramaica
Multa vreme studiul Kabalei a fost evitat de catre evrei, fiindca cei evlaviosi o socoteau eretica, iar cei invatati nu o credeau vrednica de un studiu temeinic. Parea sa fie o doctrina scrisa in hieroglife a caror taina n-a putut fi inca descifrata. De abia spre mijlocul secolului al XIX-lea invatatii evrei au inceput sa cerceteze serios doctrinele si tezele Kabalei, pe care cei crestini, si dintre cei mai straluciti, incepusera sa le studieze mai demult din motive apologetice indeosebi. Intr-adevar, in sec. al XIII-lea, marele ganditor catalan Raymundus Lullus a incercat sa demonstreze ca invataturile Kabalei confirma doctrina crestina a Treimei, iar dupa el au scris despre Kabala pe care au cercetat-o cu pasiune asa-zisii kabalisti crestini: Johannes Reuchlin, Erasmus din Rotterdam, Pico della Mirandola si J. B. van Helmont.
Kabala constituie una din sursele insemnate din care au izvorat numeroase creatii literare, filosofice sau psihologice si de aceea nu trebuie nici ignorata, nici minimalizata ca fenomen cultural in trecutul gandirii europene.
Cuprins
Preambul 5
CAPITOLUL I: Definitie 6
CAPITOLUL II: Originea antica a Kabalei 9
CAPITOLUL III: Doctrine esoterice si erezii iraniene, musulmane si crestine premergatoare Kabalei 29
CAPITOLUL IV: Originile medievale ale Kabalei 47
CAPITOLUL V: Literatura hasidica din Germania 64
CAPITOLUL VI: Scrierile de inceput ale Kabalei in Franta 70
CAPITOLUL VII: Scrierile kabalistice initiale in Spania 72
CAPITOLUL VIII: Sistemul Kabalei si Zoharul 80
CAPITOLUL IX: Kabala in secolele XVI-XVIII 103
CAPITOLUL X: Miscarea hasidica 112
CAPITOLUL XI: Kabala la crestini 116
TEXTE ALE ZOHARULUI
Simbolul nucii 121
Faptele lui Balac 123
ANEXA
Caartea Tainei (Sifra di Seniutha) 129
Cartea Facerii (Sepher Iesirah) 135
Marea adunare (Idra Zutta) 148
Bibliografie selectiva 152
Format: 13 x 20 cm
Numar de pagini: 160
An aparitie: 2009
