Pe coperta: Sabin Balasa, Visul, 1992 (www.sabinbalasa.com)
Insemnand altceva decat realismul transparent si previzibil, fantasticul promite o fascinanta incursiune in inima misterului, descoperirea unor insolite lumi imaginare. Parcurgand naratiunile patronate de Oneiros, cititorul traieste o mirifica aventura spirituala, fiind obligat sa recurga la un complex si ingenios act hermeneutic pentru decriptarea simbolurilor, miturilor, a tainelor proliferante din interiorul textului. Proza fantastica ne invata ca realul este banal doar in aparenta, adevaratele semnificatii fiind bine camuflate in spatele cotidianului, dincolo de suprafata lucrurilor. Puterea de atractie a acestei literaturi se explica prin faptul ca faciliteaza accesul la necunoscut, indemnandu-l pe omul modern sa redescopere pasiunea pentru semnificatiile ezoterice.
Exista o predispozitie certa a literaturii romane pentru fantastic, indeosebi pentru cel de inspiratie folclorica. O demonstreaza numerosi scriitori, de la Eminescu si Caragiale, pana la Eliade si Cartarescu. In timpul totalitarismului, fantasticul a constituit o forma de evaziune de sub presiunea tot mai puternica a ideologiei, refugiul in lumea imaginarului oferind o serie de iluzii compensatorii la marile probleme existentiale ale epocii. Genul sfideaza normele, contribuind la innoirea literaturii prin repudierea regulilor rigide ale prozei de factura traditionala. In locul excesului de ratiune si de rigoare, autorul de literatura fantastica alege cufundarea in reverie, ceea ce ii permite o libertate absoluta. Considerata de Charles Nodier "singura literatura esentiala”, povestirea fantastica reprezinta un captivant voiaj initiatic in inima tainei. Ea i se adreseaza unui cititor care, in concurenta acerba dintre mister si adevar, prefera intotdeauna mirajul, halucinatia. Aducand marturii despre existenta unor lumi paralele, situate dincolo de barierele cotidianului banal si cenusiu, literatura fantastica deschide noi cai in investigarea profunzimilor psihicului uman. (GHEORGHE GLODEANU)
Gheorghe Glodeanu (9 decembrie 1957, Carei, judetul Satu Mare) este absolvent al Facultatii de Filologie din Cluj-Napoca (promotia 1981), specializarea limba si literatura romana – limba si literatura franceza. Titlul lucrarii de licenta: Metamorfozele timpului in proza fantastica a lui Mircea Eliade. Din 1996 este doctor in stiinte filologice al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza Poetica romanului romanesc interbelic. O posibila tipologie a romanului (coordonator stiintific: prof. univ. dr. Ion Vlad). Este profesor de literatura romana la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca). A debutat in 1981 in revista Tribuna. De-a lungul timpului, a colaborat cu studii, articole si recenzii la numeroase reviste de specialitate din tara: Tribuna, Steaua, Familia, Vatra, Romania literara, Contemporanul, Flacara, Caiete critice, Luceafarul, Jurnalul literar, Viata Romaneasca, Poesis, Art Panorama, Piata literara, Miscarea literara, Cahiers roumains d'etudes litteraires et culturelles, Arges, Tabor, Insemnari iesene, Mozaicul, Romania km 0, Paradigma, Alpha, Orizont Literar Contemporan, Verso, Euphorion, Diagonale, Pro Saeculum, Nord Literar, Memoria Ethnologica, Neuma, Caiete Silvane, Cronograf etc. Dupa 1989, s-a numarat printre fondatorii si principalii animatori ai unor publicatii literare, precum Poesis si Pleiade (din Satu Mare), Archeus, Nord Literar, Romania km 0 (din Baia Mare). In strainatate, a publicat in revistele Empireuma, Lateral, The Barcelona Review (Spania), Casa del Tiempo (Mexic), Origini. Romanian Roots (SUA), Europa (Serbia), Limba romana (Republica Moldova). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 1998. Este autorul a 27 de volume de critica literara. Monografiile sale au vizat operele unor autori precum Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Anton Holban, M. Blecher, Mihai Eminescu (proza). A consacrat lucrari de sinteza romanului interbelic si contemporan, literaturii diasporei si a disidentei, poeticii jurnalului intim, literaturii fantastice romanesti si universale, poeziei romanesti, literaturii de avangarda, mitologiei si imaginarului ezoteric. A ingrijit editii din operele unor autori, precum: Urmuz, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Grigore Cugler, Anton Holban, Mateiu Caragiale, M. Blecher.
Cuprins
Pledoarie pentru literatura fantastica
I. REPERE TEORETICE
Conceptul de literatura fantastica
II. ISTORIA PROZEI FANTASTICE ROMANE?TI
1. PROZA FANTASTICA ROMANEASCA IN EPOCA MARILOR CLASICI. INTEMEIETORII GENULUI
Mihai Eminescu si provocarile fantasticului metafizic
Fascinatia fabulosului folcloric (I.L. Caragiale)
Intre real si imaginar (Barbu ?tefanescu Delavrancea)
2. CONDI?IA FANTASTICULUI LA INCEPUTUL SECOLULUI XX
Alexandru Macedonski si jocul seducator al mastilor
3. FASCINA?IA FANTASTICULUI IN LITERATURA INTERBELICA
Adrian Maniu si provocarile misterului
Gala Galaction si miraculosul mitologiei autohtone
Miraculosul mitico-magic la Ion Agarbiceanu
Urmuz si fantasticul absurd
Mateiu I. Caragiale si poetica misterului
Liviu Rebreanu si provocarile romanului metafizic
Cezar Petrescu sau seductia fantasticului interior
Sub pecetea regimului nocturn al imaginarului (Ion Minulescu)
M. Blecher si mirajul irealitatii imediate
V. Benes si fantasticul vizionar
Alexandru Philippide si fantasticul terifiant
Savantul cu imaginatie de scriitor (Victor Papilian)
Pavel Dan si mirajul mitologiei autohtone
Toposul miraculosului arghezian
Vintila Horia si tentatia fantasticului
Reabilitatea demnitatii metafizice a naratiunii (Mircea Eliade)
4. PROZA FANTASTICA ROMANEASCA DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
Oscar Lemnaru sau elogiul naratiunii fantastice
Universul mitico-magic al povestirilor lui V. Voiculescu
Destinul orfic al prozatorului (Laurentiu Fulga)
Poetica fantasticului (A.E. Baconsky)
Regatul imaginarului sau prozatorul care masoara lumea cu basmul (?tefan Banulescu)
Dumitru Radu Popescu sau despre adevarul care aluneca peste fictiune
Octavian Paler sau tentatia romanului-parabola
Mastile insangerate ale lui Adrian Paunescu
Povestirile fabuloase ale Deltei (Tudor Dumitru Savu)
Mirajul tainelor proliferante (Radu Albala)
Ana Blandiana si fantasticul poetic
Ioan Grosan si mirajul trenului de noapte
5. DESCHIDERI DUPA 1989
Ioan Petru Culianu si vocatia naratiunii labirintice
Mircea Cartarescu sau lumea ca fictiune
Constantin Cublesan si provocarile fantasticului
Doina Rusti si tentatia imaginarului
Un amplu repertoriu de teme si motive fantastice (Octavian Soviany)
Literatura ca o mare iluzie (Dan Stanca)
Resurectia fantasticului: treisprezece prozatori
Bibliografie
