Descriere - Istoria Farmaciei - Honorius Popescu
Ideea alinarii unei suferinte prin administrarea unui preparat s-a nascut in mintea omului care a inventat primul leac. Cati bolnavi s-au insanatosit cu ajutorul medicamentelor ? Despre penicilina s-a scris ca, in primele trei decenii de utilizare, ea singura a salvat mai multe vieti decat s-au pierdut in cele doua razboaie mondiale, cate vieti omenesti vor fi salvat medicamentele de-a lungul mileniilor ?
Cuvantul farmacie are trei intelesuri: profesia preparatorului de medicamente, stiinta sa, precum si institutia cu spatii si amenajari corespunzatoare normelor de lucru.
Farmacia este una dintre profesiile care salveaza viata. In antichitate, necesitatea ingrijirii bolnavilor a generat formarea de vindecatori, dedicati cunoasterii semnelor diferitelor suferinte a leacurilor.
Intaiul farmacist din istorie a fost unul dintre vindecatori, caruia confratii i-au incredintat prepararea remediilor, pentru ca aveau prea mult de lucru, pentru ca el era disciplinat, avea rabdare, indemanare si meticulozitate. A fost unul dintre sacerdotii din templele Egiptului Antic.Cu mai mult de 4000 de ani in urma, in limba lor uitata, preparatorul remedii s-a numit urmas. Simbolul sau era un barbat care tine in mana mojarul cu pistil. Ca toti marii preoti din vremea faraonilor, inainte invete secretele artei, urmasul era obligat sa rosteasca un juramant infricosator, prin care se lega sa nu se indeletniceasca niciodata cu si cu femei.
Cuvantul urmas este primul termen inregistrat de istorie pentru numi specialistul care se indeletniceste cu prepararea medicamentelor.
Termenii farmacie, farmacist, deriva din cuvantul pharmakon. 3000 de ani in urma, in greaca veche, cuvantul insemna leac, remediu si chiar otrava. Termenul apothiki, din aceeasi limba antica, denumirea camarii in care medicul pastra medicamentele. Din el deriva Apotheke, cuvantul german pentru farmacie.
Autori : Honorius Popescu, George Dan Mogosanu, Ludovic Everard Bejenaru, Cornelia Bejenaru
