Descriere - Istoria critica a literaturii romane. Cinci secole de literatura
[LS-2024]
Cand am publicat, in 1990, prima editie a primului volum din Istoria critica a literaturii romane, nu cunosteam litografia lui M.C. Escher in care doua maini se desenează una pe alta. Abia la editia a doua, sapte ani mai tarziu, cautand o ilustratie pentru coperta, mi-a cazut sub ochi
o carte postala cu Maini care deseneaza, o litografie din 1948. I-am intuit pe loc potentialul pentru istoria literaturii la care lucram. Am descoperit in cele doua maini care isi incheie in aceeasi clipa desenul cu manseta celeilalte o foarte nimerita imagine pentru o istorie care, din pacate, se scrisese totdeauna, de la nasterea genului, la o singura mana.
Pana la un anumit punct, era normal sa se intample asa. Istoriile literare au reprezentat initial o specie didactica. Sora lor mai mare, critica, s-a ivit din necesitatea diferita de a consemna pentru cititorii gazetelor cartile ori evenimentele literare. Istoria literaturii a fost o sinteza pentru uzul scolii a cartilor sau evenimentelor dintr-o anumita perioada. Didacticul nu pretinde originalitate, ci doar metoda. O istorie literara utila putea fi in mare masura o simpla compilatie. Nici cand De Sanctis, Thibaudet sau Calinescu le-au scris pe ale lor, nu s-au simtit catusi de putin obligati sa se refere la comentariile si la judecatile predecesorilor. Receptarea literaturii
a fost considerata interesanta tarziu, abia in a doua jumatate a secolului XX. Istoricii literari nu s-au grabit insa nici atunci sa aplice tezele lui Jauss. Asa incat istoriile literare au ramas, pana in ziua de astazi, fie niste compilatii didactice, fie, mult mai rar, opere atat de originale incat exclud orice trimitere la opiniile anterioare. In imensa Istorie a lui Calinescu nu exista nicio trimitere la un nume de critic, in afara capitolelor consacrate unor critici, si acelea parcimonioase, ci cel mult mentiuni de felul "cineva susÅ£ine ca”, menite a marca, de obicei, nu preluarea, ci contestarea ideii sau judecatii din ele. A doua consecinta a didacticismului originar este confuzia nedemasacata vreodata intre istoria literaturii
ÅŸi dictionarul de autori. Cu cat era mai pretentioasa o istorie literara, cu atat era mai cuprinzatoare. In sumarul monumentalei carti a lui Călinescu numaram cateva sute de nume. SelecÅ£ia valo¬rilor este reflectată eventual de analize sau de cantitatea de pagini acordată unui autor. Isto¬riile literare au fost rareori ÅŸi prilejul stabilirii ori restabilirii unui canon, precum bunăoară acela de pe tavanul sălii Ateneului Roman, de la sfarÅŸitul secolului XIX, in care este Paisie, dar nu este Maiorescu. Ierarhia, mai
"Toate istoriile literare viseaza sa fie pure prin definitie si sunt impure prin natura. Exista destule impuritati si in cea de fata. Nu le-am eliminat, fiindca nu am vrut sa scriu o opera perfecta (din acest punct de vedere) si stearpa, ci una vie si chiar contradictorie, in masura in care nu exprima un autor abstract, intemporal, ci pe mine cel de acum si de aici, cu lecturile, competenta, temperamentul, gustul si capriciile mele. Si pentru ca nota de relativitate implicata in aceasta recunoastere sa nu conduca la iluzii desarte, va trebui poate (oricat de lipsit de modestie as parea) sa reiau recomandarea facuta de un celebru filosof in pragul uneia din operele sale: cartea mea va fi inteleasa cu atat mai bine cu cat cel care o va citi va fi reflectat el insusi la operele comentate in ea. Nu ofer un manual destinat instruirii, ci, cel mult, o incercare menita sa placa celor instruiti. Daca, pe de alta parte, e adevarat, si cat de frumos spus de catre Calinescu in finalul prefetei la Istoria lui, ?ca literatura poate sluji drept cea mai clara harta a poporului roman?, nu ma consider, in ce ma priveste, decat unul dintre zecile de cartografi, silitor si modest benedictin al ideii ca fiecare se cuvine judecat dupa ce a realizat, oricat de mare ar fi departarea la care se afla harta lui de harta ideala pe care, in naivitatea lor, iubitorii de literatura o cred posibila.”
Nicolae Manolescu
Formatul: 21 x 27
Nr.pagini: 1528
