Descriere - Ioan Bianu si bibliografia romaneasca in contextul cultural al epocii sale
Prin alegerea acestei teme ne-am propus sa prezentam viata si activitatea culturala a lui Ioan Bianu, prestigioasa si complexa personalitate ce si-a lasat amprenta asupra vietii culturale si intelectuale romanesti, initiatorul unui nou orizont in domeniul biblioteconomiei, profesor universitar, cercetator si academician, care prin munca laborioasa, abnegatie si devotament a reusit sa ridice cateva dintre valorile culturale romanesti ale epocii sale la nivel european.
Parcurgerea acestei lucrari vizeaza prezentarea principalelor etape pe care Bianu le-a traversat de a lungul intregii sale cariere din domeniul cultural, desfasurata intr-o perioada a clarificarilor istorice, aglomerate parca in rastimpul vietii academicianului: Unirea Principatelor (1859), proclamarea Regatului Romaniei (1881), Razboiul de intregire (1916-1918) si Marea Unire de la 1918.
Lucrarea noastra isi propune sa analizeze, in mod concret, Bibliografia romaneasca veche (1508-1830), cea mai importanta opera, unica in felul ei la data aparitiei, a distinsului lingvist si profesor, director al Bibliotecii Academiei Romane, considerat pe drept intemeietorul si organizatorul, pe baze stiintifice, a bibliotecii acestei institutii.
Noutatea cercetarii noastre consta in viziunea personala in care am interpretat lucrarea cea mai importanta a lui Ioan Bianu, grupand in cadrul fiecarui secol fisele bibliografice ale cartilor inregistrate cronologic dupa cateva criterii: centru de tiparire, limba in care s- au tiparit, tematica volumelor (carti de cult, carti de instructie scolara, tratate de istorie, medicina, gramatica, carti de autor, carti cu continut filozofic si stiintific, carte straina tradusa), calendare, minee, carte beletristica, brosuri, hrisoave, carti de educatie gospodareasca), elemente comune de ornamentatie si grafica (ancadramente, elemente heraldice, gravuri, steme, initiale s.a.). Prin aceasta grupare am urmarit evolutia dezvoltarii tiparului, a diversificarii continutului tematic al cartilor, a ilustrarii grafice, a prezentei in Bibliografie a prefetelor si predosloviilor – in extenso sau fragmentar – care ilustreaza, la randul lor, inlocuirea progresiva a limbii slavone cu limba romana, si ulterior evolutia limbii romane catre limba literara, asadar evolutia culturii romane ilustrata de a lungul celor patru secole.
Sub aspect metodologic, am abordat aceasta tema din doua perspective, apeland la metoda istoric monografica si la metoda aplicativ-comparativa.
Pentru realizarea primelor doua capitole am recurs la metoda istoric monografica, prezentand sintetic aspecte din viata si activitatea academicianului Ioan Bianu si modul in care s-a implicat in organizarea si infiintarea scolii bibliografice romanesti.
Capitolul trei are caracterul unei lucrari aplicativ comparative, prin studierea grupata a fiselor cartii vechi ce compun corpusul Bibliografiei romanesti vechi.
Teza este structurata pe patru capitole principale ce poarta titlurile: Ioan Bianu si Biblioteca Academiei Romane, Ioan Bianu si abordarea evolutiva a bibliografiei romanesti, Conceptia bibliografica a lui Ioan Bianu in elaborarea Bibliografiei romanesti vechi. Cartea romaneasca veche (1508-1817) si Ioan Bianu si ecourile Bibliografiei romanesti vechi in contextul cultural al epocii.
Aspectele biografice referitoare la Ioan Bianu le-am abordat in primul capitol, intitulat Ioan Bianu si Biblioteca Academiei Romane, organizat pe mai multe subcapitole ce cuprind: repere biografice, viata universitara la Bucuresti, studii in strainatate (centrele universitare din Milano si Paris), precum si activitatea sa la conducerea Bibliotecii Academiei Romane.
Pentru cea de-a doua etapa a vietii sale, cea de dupa stabilirea in Bucuresti, am avut in vedere urmatoarele momente: perioada studentiei, ocuparea postului de ,,arhivar bibliotecar” al Academiei Romane, studiile in strainatate, ascensiunea profesionala dupa intoarcerea in tara, activitatile desfasurate si functiile detinute in diferite structuri institutionale.
Angajarea ca salariat al acestor institutii i-a deschis academicianului noi orizonturi in ierarhia profesionala, devenind astfel primul director al Bibliotecii Academiei Romane, membru corespondent si titular al Academiei Romane, facand parte din numeroase comisii academice, director administrativ, secretar al Sectiei Literare, secretar general si presedinte al Academiei, apoi vicepresedinte al forului academic pana la sfarsitul vietii.
Prezentarea noastra vizeaza, pentru aceasta etapa, atat activitatea desfasurata in domeniul stiintific, cat si in cel al invatamantului, in care Ioan Bianu s-a remarcat ca lingvist si profesor de limba si literatura romana la Liceul ,,Sf. Sava” si, ulterior, profesor al Universitatii din Bucuresti.
Capitolul doi, intitulat Ioan Bianu si abordarea evolutiva a bibliografiei romanesti, reliefeaza punctual contributia lui Ioan Bianu la evolutia bibliografiei romanesti, cuprinzand etapa elaborarii planului Bibliografiei, Apelul si contributia colaboratorilor la constituirea fondului de carte veche al Academiei Romane, iar apoi la intocmirea lucrarii propriu-zise.
Orientandu-se dupa norme concepute de specialisti straini din domeniul bibliografiei europene, autorii concep in maniera originala planul Bibliografiei din 1895, Ioan Bianu partajand bibliografia romaneasca in trei categorii de carti: cartea romaneasca veche (1507-1830), cartea romaneasca moderna (de la 1831 pana astazi) si cartea straina privitoare la romani. Cea dintai concretizare a acestui plan bibliografic a fost intocmirea si publicarea Bibliografiei romanesti vechi (1508- 1830) realizata intre anii 1903-1912, in colaborare cu Nerva Hodos, ajutor de bibliotecar (tom. I-II si fascicolele 1-2 din tomul III), finalizata de Dan Simonescu, cel care va publica fascicolele 3-8 din tomul III, aparut in 1936 dupa moartea lui Ioan Bianu.
In al treilea capitol, intitulat Conceptia bibliografica a lui Ioan Bianu in elaborarea Bibliografiei romanesti vechi. Cartea veche (1508- 1817), ne-am propus sa stabilim locul pe care Ioan Bianu il ocupa in cultura romana prin semnificatia operei si activitatii sale in domeniul cartii romanesti vechi.
Capitolul final, ce poarta titlul Ioan Bianu si ecourile Bibliografiei romanesti vechi in contextul cultural al epocii, este orientat catre interesul considerabil al specialistilor, in principal, manifestat pentru valoarea culturala a monumentalei lucrarii a lui Ioan Bianu, ecourile fiind urmarite atat in tara, cat si in strainatate.
Redactarea unei astfel de lucrari, care include si cateva repere monografice, a impus o cercetare laborioasa a diferitelor tipuri de documente: unele aflate in arhiva, dar nevalorificate indeajuns sau deloc, altele deja publicate, ingloband asadar un material documentar vast.
Pentru prima parte a vietii sale, din Transilvania, informatiile existente in documente sunt succinte si lacunare, in comparatie cu cea de-a doua parte a vietii, in care sursele bibliografice folosite au caracter autobiografic sau au fost selectate de noi din corespondenta trimisa sau primita de Ioan Bianu de a lungul vietii. Anii de studii in strainatate (1881-1883) au fost reconstituiti din scrisorile catre profesorul sau Bogdan Petriceicu Hasdeu, pastrate in Arhivele Nationale ale Romaniei, pe baza carora am conturat cateva etape din viata si activitatea sa in calitate de bursier al statului roman. Aceste scrisori au fost publicate integral, dar fara interpretare, de Aurelian Sacerdoteanu in Studii si materiale privitoare la trecutul istoric al judetului Prahova, Ploiesti.
Marieta si Petre Croicu, in lucrarea Scrisori catre Ioan Bianu, intocmita in cinci volume, editeaza o buna parte din corespondenta nepublicata pana atunci adresata lui Ioan Bianu de personalitatile veacului, din tara si strainatate. Cu toate acestea au ramas nepublicate numeroase alte scrisori din acest fond. Am recurs la aceste informatii pentru a ilustra diferite etape din viata universitara si academica a lui Ioan Bianu.
Teza se incheie cu desprinderea unor concluzii din analiza efectuata asupra vietii si activitatii lui Ioan Bianu in domeniul cartii vechi. Am considerat necesar sa prezint si Bibliografia operelor lui Ioan Bianu, organizata in patru sectiuni, cuprinzand 305 lucrari publicate de a lungul intregii vieti. Lucrarea noastra se incheie cu indicarea bibliografiei folosite la realizarea acestui studiu si cateva Anexe in care am reprodus documente si imagini reprezentative.
