Descriere - Introducere in Vechiul Testament
Aceasta carte se vrea o introducere istorica si stiintifica la textele fondatoare ale civilizatiei iudeo-crestine; nu este vorba deci de o abordare confesionala, si nici de o lucrare de spiritualitate. Prin urmare, dintr-un punct de vedere metodologic, aceasta Introducere se straduieste sa inteleaga fiecare carte nu doar in coerenta sa interna, ci si, mai ales, in functie de istoria compozitiei sale, precum si a contextului istoric in care a fost redactata. Vechiul Testament este un set de carti care se refera permanent la istoria poporului lui Israel, si nu am putea intelege cu adevarat textele biblice fara a le situa in contextul istoric al Levantului din primul mileniu.Ca o introducere istorica la Vechiul Testament, prezenta lucrare reflecta neaparat stadiul actual al discutiei exegetice. Din acest punct de vedere, cititorul care cauta un model unic pentru formarea diferitelor carti ale Vechiului Testament va fi dezamagit. O opera colectiva include prin natura sa o diversitate de puncte de vedere. La aceasta se adauga faptul ca exegeza Vechiului Testament, mult mai mult decat cea a Noului Testament, este astazi in plina dezbatere. Avand in vedere ca mare parte din punctele centrale legate de intelegerea Bibliei evreiesti fac astazi obiectul unor discutii pasionale si interesante, nu ar fi doar absurd, ci si nelegitim din punct de vedere intelectual sa pastram tacerea pentru a impune o unitate de vedere artificiala si arbitrara. Acestea fiind spuse, absenta consensului referitor la anumite subiecte nu mai trebuie sa devina pretextul unei simple juxtapuneri a diferite opinii actuale aflate in circulatie. Dimpotriva, indicatia adresata colaboratorilor este de a prezenta cititorului starea actuala a cercetarii pentru fiecare carte, apoi de a-si prezenta pe scurt propria pozitie in legatura cu respectiva chestiune si argumentele pe care se intemeiaza, lasand cititorului posibilitatea de a opta pentru alte solutii.Intr-un plan mai formal, am optat de asemenea pentru o anumita coerenta in prezentarea fiecarei carti. Astfel, fiecare articol incearca sa raspunda acelorasi intrebari. CE ANUME? (cartea, continutul acesteia, planul si structura sa); CINE? (autorii si redactorii cartii); CAND? (situatiile istorice in care respectiva carte a vazut lumina zilei); CU AJUTORUL CUI? (materialele, izvoarele, documentele, traditiile etc., care au fost utilizate pentru redactarea cartii); PENTRU CINE? (destinatarii cartii); CA RASPUNS PENTRU CINE/CE? (aspectele polemice ale cartii, pozitiile critice); CUM? (intelepciunea cartii, temele si obiectivele sale)In general, pentru fiecare carte, aceste intrebari sunt abordate in patru parti. Prima, intitulata "Plan si continut”, propune o abordare sincronica a cartii. Este vorba de un prim contact cu cartea; cititorul este introdus in continutul ei, in structura si planul acesteia si, dupa caz, in intriga sa narativa. Partea a doua, intitulata "Origine si formare”, trateaza chestiuni de ordin diacronic: diferitele etape de formare a cartii, ambientele care au produs-o si destinatarii, contextele istorice. Marile teme si principalele aspecte ale cartii sunt abordate in cea de-a treia parte, "Teme si probleme”, unde se gasesc oarecum rezultatele cercetarii sincronice si diacronice. A patra si ultima parte ofera indicatii bibliografice pentru cei care doresc sa continue studiul cartii; tot aici se vor gasi referinte la autorii mentionati in precedentele trei parti. Bibliografia insasi este organizata intr-o maniera sistematica si se compune, in general, din trei sectiuni: (1) principalele comentarii asupra cartii, citate dupa colectiile lor; (2) unele stadii ale cercetarii si (3) principalele studii fie despre carte in general, fie despre unele aspecte importante ale sale. Aceste indicatii bibliografice nu se vor exhaustive, ci sunt in mod deliberat selective si cauta sa orienteze cititorul in hatisul de publicatii in mijlocul carora debutantul risca sa se rataceasca. In masura in care a fost posibil, s-au facut proportional eforturi de a se pune accentul pe publicatiile in franceza; in plus, in cazul publicatiilor in germana traduse in engleza, traducerea a fost in general indicata. La inceputul volumului se gaseste un index al abrevierilor folosite pentru colectii si reviste.Sa mai notam ca, in cazul Pentateuhului, fiecare carte a facut obiectul unei introduceri separate. Aceasta perspectiva se indeparteaza in mod intentionat de marea majoritate a Introducerilor in Vechiul Testament, care prezinta Pentateuhul ca pe un intreg si prezinta pentru cele cinci carti ale sale o singura ipoteza despre formarea lor (aceasta fiind, pana prin anii 1980, teoria "documentara”). Atat metodologia care sta la baza organizarii acestei lucrari, cat si dezvoltarile recente ale studiilor asupra Pentateuhului ne-au determinat sa respingem acest mod de a proceda, ca sa tinem cont de specificitatea literara si teologica a fiecarei carti. Cartea Genezei a avut parte de un tratament preferential (trei capitole diferite care prezinta pe rand Gen 1–11; 12–36; 37–50), datorita diferentelor importante care exista in plan literar si istoric intre ciclul originilor, epopeea patriarhilor si romanul lui Iosif.A doua editie a acestei Introduceri se deschide cu patru studii introductive: un articol despre formarea canonului tripartit al Bibliei ebraice; o prezentare a principalelor versiuni ale Vechiului Testament si istoria transmiterii lor; o prezentare generala a istoriei lui Israel si a lui Iuda in primul mileniu i.C., precum si o descriere a diferitelor ambiente sociologice care au contribuit la formarea Bibliei (acest din urma text fiind tradus din lucrarea lui E.A. Knauf Die Umwelt des Alten Testaments, Stuttgart, 1994).Prezentarea cartilor biblice este completata totodata de unele articole care prezinta istoria cercetarii si dezbaterea actuala despre formarea Pentateuhului, precum si despre ipoteza "istoriei deuteronomiste”, care regrupeaza cartile Deuteronomului, Iosue, Judecatori, Samuel si Regii. Prezentarea cartilor profetice este precedata de o introducere la genurile literare care le caracterizeaza, precum si de o contributie cu privire la redactarea textelor profetice. Partea consacrata Scrierilor este completata de prezentari ale literaturii sapientiale si ale Apocalipselor iudaice. Tabelul cronologic de la sfarsitul lucrarii, reluat cu cateva modificari din noua editie a Pentateuhului in Traducerea ecumenica a Bibliei (Paris, 2003), rezuma datele-cheie pentru intelegerea Vechiului Testament si completeaza rezumatul istoriei lui Israel si a lui Iuda, pe care cititorul il va gasi in partea introductiva.De remarcat in cele din urma ca numele Dumnezeului lui Israel a fost redat sistematic prin patru consoane care formeaza tetragrama YHWH, dat fiind faptul ca, foarte probabil, pronuntia moderna "Yahve” nu este conforma pronuntiei originale ("Yaho”?) a numelui. Ceilalti termeni ebraici au fost sistematic transliterati, conform unui sistem simplificat care permite celui care cunoaste ebraica sa gaseasca termenul original, dar si celui care nu citeste in ebraica sa cunoasca pronuntia.Aceasta carte poate fi folosita in diferite moduri. Poate fi citita ca orice alta carte, de la inceput pana la sfarsit, si sa initieze astfel [cititorul] in mod succesiv in intregul Vechi Testament. Dar cititorul poate incepe de la prezentarea oricarei carti de care este interesat in mod deosebit, sau pe care si-ar dori sa o studieze in mod special; in acest caz, se recomanda citirea mai intai a articolelor introductive la ansamblul literar de care apartine respectiva carte (Pentateuh, Profeti, Scrieri, Carti deuterocanonice, Carti ale Bisericilor Orientale). Pentru a profita cat mai mult de aceasta Introducere, recomandam cu caldura deschiderea in acelasi timp a Bibliei ebraice sau a Vechiului Testament (textele tratate in cea de-a cincea parte a acestui volum sunt accesibile in franceza in colectia "La Pléiade”: La Bible 3: Ecrits intertestamentaires, Gallimard, 1987), astfel incat sa se poata face legaturi in mod sistematic cu referintele sau textele importante citate in fiecare articol. In acest sens, se va gasi o lista cu diferite traduceri in limba franceza ale Bibliei imediat dupa aceasta prefata.La sfarsitul lucrarii figureaza un mic glosar cu termenii tehnici si expresiile proprii limbajului exegetic.
Thomas Römer
