Proiect editorial aparut sub egida Centrului de Cultura si Arta al Judetului Salaj
Prefata de Ioan-Aurel Pop
Cu o anexa de Ion Talos si Petre Florea
Imagine coperta 1: Bustul lui Traian. Sursa: www.wikipedia.org/wiki/Trajan
Lucrarea pune in lumina – in urma valorificarii izvoarelor, a comparatiilor si corelatiilor facute temeinic si cu metoda – ca romanitatea romanilor si figura imparatului Traian (si a regelui Decebal) din constiinta populara nu sunt un decalc dupa documentele culte si scrise, ca ele s-au perpetuat, in forme diferite, alterate, modificate si chiar prin contagiune cu alte teme, din Antichitate pana astazi. Evident, comparatiile judicioase ale profesorului Ion Talos releva influenta literaturii culte despre romanitate asupra oralitatii si invers, adica preluarea elementelor din folclor despre Traian si latinitate pentru intarirea ideii constiintei culte privind etnogeneza romanilor. Lucrurile sunt vazute deopotriva diacronic si sincronic, in stabilitatea si in metamorfoza lor, incat cartea devine un tablou armonios al unei teme fundamentale pentru nasterea, devenirea si identitatea noastra ca popor. (Ioan-Aurel Pop)
* * *
Prezenta lucrare se bazeaza in principal pe texte tiparite, care sunt documente ale oralitatii din epocile in care au fost consemnate, incepand din secolul al XV-lea, si pe materiale inedite din secolele al XIX-lea si al XX-lea. Aceste materiale uimesc prin unitatea lor: cu toate ca provin dintr-o perioada asa de lunga si sunt dispersate cronologic si spatial, ele nu se contrazic, ci conduc la aceeasi concluzie: romanii stiu ca sunt urmasii romanilor. ?i chiar daca unora le vine greu sa admita ca oralitatea a pastrat amintirea imparatului Traian in sud-estul Europei, inainte de toate, la romani, timp de aproape doua milenii, unele dintre traditiile orale referitoare la constructiile traiane ne obliga sa le vedem originile in Antichitatea romana si sa acceptam ca ele au traversat Evul Mediu si au ajuns pana la noi. Alte traditii au fost create in timp, in jurul acestor constructii sau, altfel spus, constructiile au constituit punctul de pornire pentru creatii literar-folclorice de-a lungul celor doua milenii. (Ion Talos)
* * *
Cuprins
Lectori salutem! (Prefata de Ioan-Aurel Pop)
Preliminarii
1. Puncte de vedere
2. Imparatul Traian si studiile contemporane de antropologie culturala europeana
3. Istorie sau legenda? Cateva traditii antice si medievale despre Traian si Decebal
4. Incercari literare despre Imparatul Traian
5. Componente ale psihicului si culturii romanesti
Satul si constiinta romanitatii romanilor
1. Satul – pastrator al traditiei latine
2. Izvoarele care stau la baza acestei lucrari
3. Imparatul Traian si latinistii, biserica, scoala, universitatea, presa. Columna lui Traian, loc de pelerinaj pentru romani
4. Sfarsitul Evului Mediu: ingemanarea dovezilor orale cu cele scrise despre latinitatea romanilor. Traditia orala devine scriitura
5. "Se vorbeste despre Traian in orice coliba taraneasca.” Imaginea Imparatului Traian (Troian) in traditia sateasca din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea
5.1. Se vorbeste despre Traian
5.2. Descindem din romanii adusi de Traian in Dacia
5.3. Traian, imparat viteaz
5.4. Scaunul lui Traian se afla in orizontul geografic al respondentilor
5.5. Cu cine s-a batut Traian?
5.6. Informatii singulare
5.7. Lecturi si raspunsuri la manipulari
5.8. Concluzii
Decebal si Traian – doi mari luptatori, un singur invingator
1. Decebal
1.1. Abuzul de ospetie/Conspiratia traiana
1.2. Sinuciderea lui Decebal si a apropiatilor sai. Paralela intre traditia orala si imaginile de pe Columna lui Traian
1.3. Ascunderea si gasirea comorilor lui Decebal: legenda sau istorie?
2. Traian
2.1. Traianizarea pamantului dacic
2.1.1. Podul lui Traian si traditia orala
2.1.2. Victorii imprimate pe solul Daciei: Prat si Prat de Traian. Filologie, istorie, traditie orala
2.1.3. Poarta romanilor/Poarta lui Traian/Poarta de Fier a Transilvaniei
2.1.4. Masa lui Traian
2.1.5. Cetati construite de Traian sau cetati atribuite lui. "Scaunul domniei”. Mozaicuri descoperite in Transilvania
2.1.6. Drumurile romane/drumuri ale lui Traian
2.1.6.1. Drumurile lui Traian pe sol
2.1.6.2. Drumul lui Traian pe bolta cereasca
2.1.7. Valul lui Traian
2.1.8. Alte realizari in infrastructura Daciei Romane
2.2. Traian – fiinta erotica. Ipostazele erotismului lui Traian
2.2.1. Traian sau Domnul de Roua – un indragostit menit sa piara
2.2.2. Traian si Dochia
2.2.3. Traian incestuos?
2.3. Mituri minore in legatura cu Traian
2.3.1. Roma, gemenii si lupoaica
2.3.2. Traian si Midas
2.3.3. Traian, Novac, Iorgovan, Hercule, Arghir, Sfantul Gheorghe, uriasii, capcanii, canibalii, tatarii
2.4. Imparatul Traian si crestinismul
2.4.1. Documente istorice
2.4.2. Traditia legendara scrisa in Evul Mediu: Traian si vaduva din Roma
2.4.3. Traian si crestinismul in oralitatea romaneasca
2.5. Traian vs. Troian in onomastica si toponimie
2.6. Locul regelui Decebal si al imparatului Traian in legenda populara romaneasca
2.7. Mitul traianic – mit al etnogenezei romanilor
Excurs. Imparatul Traian in cultura populara orala a slavilor,neogrecilor si albanezilor
Anexe
Antichitati romane din Dacia (drumul, valul, castrele etc.)
Legende referitoare la Traian si Decebal (tematica variata)
Abuzul de ospetie, comorile lui Decebal, campul lui Traian s.a.
Drumul lui Traian pe sol si pe bolta cereasca
Valul lui Traian si alte elemente de infrastructura
Traian – fiinta erotica. Ipostazele erotismului lui Traian
Mituri minore in legatura cu Traian
Raspunsurile la Chestionarul arheologic al lui Al.I. Odobescu
Raspunsuri la intrebarea 140 a Chestionarului lingvistic al lui B.P. Hasdeu
Raspunsurile la Chestionarul istoric al lui Nicolae Densusianu
Raspunsuri la Chestionarul Ion Muslea
Postfata. Din preistoria acestei carti
Summary. Emperor Trajan and the Romanians' Awareness of their Roman Origin. Oral traditions and written sources from the 15th to the 20th centuries
Bibliografie
Denumiri istorice ale unor localitati mentionate in lucrarile consultate
Index
Nume de locuri/localitati
Nume de persoane/personaje
Ilustratii
* * *
ION TALO? (22 iunie 1934, Prodanesti/Salaj) este etnolog si eseist roman. A urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii "Victor Babes” din Cluj (1953-1957), iar in anul 1957 este angajat la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistica din Cluj. Lucreaza la alcatuirea Bibliografiei folclorice romanesti (1891-1918), devenind, mai tarziu, colaborator pentru Romania la Internationale Volkskundliche Bibliographie, Bonn (1979-1984). A fost bursier al Fundatiei Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971), secretar stiintific al Centrului de ?tiinte Sociale al Filialei Cluj a Academiei Romane (1968) si seful Sectiei de etnografie si folclor din cadrul aceluiasi centru (1969-1985). Doctor in filologie al Universitatii din Bucuresti cu teza: Jertfa zidirii in obiceiurile si legendele europene (conducator: prof. dr. doc. Mihai Pop, 1970), lector de limba si literatura romana la Universitatea din Koln (1978-1983), profesor asociat si apoi definitiv la Universitatea din Koln (din 1985), doctor docent (Privatdozent) si profesor la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Koln (din 1993) si profesor invitat al Facultatii de Studii Europene, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (2001-2004). A fondat revista Anuarului de Folclor I-IV (1980-1983).
Volume (selectiv): Jertfa zidirii in obiceiurile si legendele europene (1970), Mesterul Manole. Contributie la studiul unei teme de folclor european (1973), Mesterul Manole. Contributie la studiul unei teme de folclor european. II. Corpusul variantelor romanesti (1997), Gandirea magico-religioasa la romani. Dictionar (2001), Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine (Grenoble, 2002; editia a II-a: 2019), Cununia fratilor si Nunta Soarelui. Incestul zadarnicit in folclorul romanesc si universal (2004), Lupta voinicului cu leul. Mit si initiere in folclorul romanesc (2007), Franz Obert – cel mai de seama etnolog ardelean din deceniul al saselea al secolului al XIX-lea (2011), Omul si Leul. Studiu de antropologie culturala (2013), D'Italica a Sarmizegetusa. Reflexions sur la culture populaire romane (Studii de cultura populara romanica, 2016), Folclor spaniol/sefard in Romania. File de istorie culturala (2017), Ovidiu Birlea – Ion Talos: Corespondenta. 1963-1977 (2017). In curs de aparitie: De la baile romane la colinda Faptuitorului bun. Studii despre latinitatea folclorului nostru. Semneaza traduceri din romana in germana si in spaniola (in colaborare), precum si traduceri din germana in romana, cea mai importanta fiind antologia de poezii populare a lui Lucian Blaga: Volksdichtung. Eine Anthologie (in colaborare cu Artur Greive si Gerda Schuler).
Distins cu: Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici G. Pitre – S. Salomone Marino. Citta di Palermo (2003), Premiul "Timotei Cipariu” al Academiei Romane (2004), Premiul "Ioana Em. Petrescu” al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din Romania (2014).
