Descriere - Filosofia Renasterii - P. P. Negulescu
O noua editie a acestei lucrari devenise necesara de mult. Am amanat-o insa necontenit, cu speranta ca imprejurarile aveau sa-mi permita o completare mai intinsa a documentarii, ce mi se parea ca ramasese, in multe privinte, insuficienta. Din nefericire, o asemenea completare presupunea, pentru revederea unora din operele filosofilor Renasterii, care nu se mai gasesc decat in colectiile marilor biblioteci straine, cateva calatorii suplimentare.
Ele imi erau cu atat mai necesare, cu cat nu mai avusesem la dispozitie, nu mai putin de sase ani, notele pe care le luasem mai inainte, cand putusem utiliza acele colectii. La intrarea noastra in primul razboi mondial, trebuind sa parasesc capitala, pe care o evacuau autoritatile, mi-am luat cu mine, cum era firesc, manuscrisele lucrarilor redactate si notele celor ce nu erau inca decat proiectate. Iar de la Iasi, unde refugiatii din teritoriul ocupat de armatele dusmane se ingramadisera in numar atat de mare incat ingreuiau considerabil viata locala, imi propusesem sa trec, prin Rusia, Suedia si Norvegia, in Anglia si Franta, unde speram sa-mi pot continua lucrarile. Riscurile unei revizii vamale, insa, pe care autoritatile rusesti de pe acea vreme o exercitau cu cea mai mare severitate, nu erau nicidecum ne insemnate.
Manuscrisele mele, care erau destul de numeroase, ar fi putut sa le atraga atentia, sa le para chiar, pornite cum erau pe banuieli, suspecte, in care caz n-or fi fost nicidecum imposibil sa fie retinute, spre a fi supuse cenzurii, - ceea ce ar fi putut sa aiba ca urmare ratacirea lor. Am socotit dar ca era mai prudent sa le depun, la lasi, la Ministerul afacerilor straine, cu rugamintea sa fie trimise printr-un curier diplomatic, la Stockholm, de unde le-as fi ridicat eu insumi. Ceea ce s-a si facut, prin ingrijirea regretatului Alexandru Florescu, diplomatul si autorul dramatic cunoscut, care, plecand la Copenhaga, le-a luat cu sine.
Din nefericire, cu toate aceste precautii, manuscrisele mele, din cauze ce nu s-au putut stabili precis, s-au ratacit totusi, imprejurarile m-au impiedicat sa intreprind calatoria proiectata si cand m-am adresat, la incheierea pacii, legatiei noastre din Stockholm, mi s-a raspuns ca manuscrisele mele nu se gaseau acolo. Din fericire, cercetarile facute, pe la celelalte legatii ale noastre, de Ministerul afacerilor straine, le-au putut da de urma, in 1922, cand mi-au fost inapoiate, neatinse.
Am avut insa, atunci, impresia ca notele pe care le luasem cu atatia ani mai inainte prin bibliotecile straine, cu privire la filosofia Renasterii, nu mai puteau fi utilizate decat cu oarecare riscuri. La intervale de timp mai mari, memoria, care ar fi trebuit sa le completeze indicatiile, sumare, nu mai putea fi destul de sigura.
Nr. de pagini : 904
Anul aparitiei : 2006