Electronica analogica si digitala (Vol I+II+III) - editie epuizata - Pasca, Sever

Descriere - Electronica analogica si digitala (Vol I+II+III) - editie epuizata

De ce circuite analogice si digitale? Rsspunsul la aceasts intrebare este foarte simplu. Performanta unui lant de prelucrare a semnalului este dats de veriga sa cea mai slabs. Nu are nici o importants dacs ea este analogics sau digitals. Conteazs numai cat este de buns. Cele mai bune performante se obþin imbinand cu abilitate cele dous categorii. De aceea am considerat cs prezentarea lor intr-o singurs lucrare, va atenua acea aparents si subiectivs rivalitate si va indruma cititorul cstre o alegere, fsrs prejudecsti, care ss-l conducs la obtinerea unui raport performants-cost demn de invidiat. Autorii sunt cadre didactice cu indelungats experients la Universitatea Politehnica din Bucuresti si, din acest motiv, aceasts carte a fost scriss avand in vedere in primul rand un cititor student al facultstilor de profil electric sau neelectric. Continutul csrtii acopers inss mai mult decat o programs de invstsmant pentru acestia. Lucrarea este folositoare tuturor acelora care vor ss inteleags in profunzime pricipiile si functionarea dispozitivelor electronice si a circuitelor electronice analogice si digitale. Este de asemenea utils in proiectare, prin numeroasele exemple numerice si scheme cu valori numerice prezentate. Primul volum -Dispozitive si circuite electronice fundamentale- prezints notiunile de bazs legate de componentele electronice pasive (rezistoare, condensatoare, si inductante), sursele independente si comandate, functionarea fizics a dispozitivelor semiconductoare impreuns cu exemple de circuite care ss ilustreze utilizarea proprietstilor de bazs ale acestora, precum si modelarea functionsrii dispozitivelor semiconductoare pe baza unor structuri liniare simplificate.(284 pag.) Al doilea volum -Circuite analogice- prezints circuitele analogice utilizate cel mai des in aplicatii practice: amplificatoare, amplificatoare operationale, amplificatoare de putere, comparatoare, circuite de temporizare, circuite de generare de semnal dreptunghiular si triunghiular, oscilatoare sinusoidale, comutatoare analogice, circuite de esantionare si memorare, surse de alimentare (referinte de tensiune, stabilizatoare liniare de tensiune si circuite de alimentare in comutatie), filtre active si convertoare A/D si D/A.(384 pag.) Al treilea volum -Circuite digitale- prezints lumea digitals, de la bazele ei teoretice si portile logice pans la structurile programabile: algebrs booleans, familii de circuite integrate, circuite logice combinationale, circuite logice secventiale asincrone, hazardul in circuitele logice combinationale si secventiale asincrone, circuite basculante bistabile, numsrstoare sincrone si asincrone, registre de memorie, de deplasare si combinate, acumulatoare, automate finite, circuite logice programabile, precum si bazele proiectsrii sistemelor digitale cu circuite integrate digitale.





V-168

 

1. COMPONENTE ELEMENTARE DE CIRCUIT

1.1. Rezistoare

1.1.1. Caracteristicile rezistoarelor fixe

1.1.2. Caracteristicile rezistoarelor variabile

1.1.3. Circuite simple cu rezistoare

1.1.3.1. Gruparea rezistoarelor

1.1.3.2. Divizoare rezistive

1.1.3.3. Reteaua R–2R

1.2. Condensatoare

1.2.1. Caracteristicile condensatoarelor fixe

1.2.2. Circuite simple cu condensatoare

1.2.2.1. Gruparea condensatoarelor

1.2.2.2. Incarcarea condensatorului printr-o rezistenta sub tensiune continua constanta

1.2.2.3. Descarcarea condensatorului printr-o rezistenta

1.2.2.4. Incarcarea condensatorului sub un curent constant

1.3. Bobina

1.3.1. Bobine cuplate

1.3.2. Inmagazinarea energiei intr-o bobina sub o tensiune continua constanta

1.4. Surse electrice

1.4.1. Surse electrice independente ideale

1.4.1.1. Sursa de tensiune independenta ideala

1.4.1.2. Sursa de curent independenta ideala

1.4.2. Surse electrice independente reale

1.4.2.1. Caracteristicile surselor reale

1.4.2.2. Reprezentarea puterilor in sursele reale

1.4.3. Surse de putere electrica comandate

1.5. Probleme propuse

 

2. DIODA

2.1. Scurta prezentare a diodei

2.2. Structura si functionarea jonctiunii pn

2.3. Caracteristica idealizata a diodei

2.4. Abateri de la caracteristica idealizata a diodei

2.5. Influenta temperaturii asupra caracteristicii diodei

2.6. Dioda Zener

2.7. Aproximatii ale caracteristicii diodei la variatii lente in timp (in curent continuu)

2.8. Date de catalog pentru diode

2.9. Circuite cu diode

2.9.1. Selectia impulsurilor dupa polaritate

2.9.2. Redresor monoalternanta (fara filtru)

2.9.3. Redresor dubla alternanta in punte

2.9.4. Obtinerea unei dependente logaritmice curent-tensiune

2.9.5. Limitator de maxim cu dioda

2.10. Probleme propuse

 

3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CAMP CU POARTA JONCTIUNE (TEC-J)

3.1. Scurta prezentare a TEC-J

3.2. Structura si functionarea TEC-J

3.3. Influenta temperaturii asupra caracteristicilor TEC-J

3.4. Caracteristici electrice ale TEC-J

3.5. Circuite cu TEC-J

3.5.1. Generator de curent fix

3.5.2. Repetor de tensiune compensat termic

3.5.3. Polarizarea TEC-J de la o singura sursa

3.5.4. Polarizarea TEC-J de la doua surse

3.6. Probleme propuse

 

4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CAMP CU POARTA IZOLATA (TEC-MOS)

4.1. Scurta prezentare a TEC-MOS

4.2. Structura si functionarea TEC-MOS

4.3. Caracteristici electrice ale TEC-MOS

4.4. Circuite de curent continuu cu TEC-MOS

4.4.1. Sursa de curent cu TEC-MOS

4.4.2. Polarizare TEC-MOS cu canal initial de la o singura sursa

4.4.3. Polarizarea unui TEC-MOS cu canal indus n

4.5. Probleme propuse

 

5. TRANZISTORUL BIPOLAR

5.1. Scurta prezentare a tranzistorului bipolar

5.2. Structura si functionarea tranzistorului bipolar

5.3. Analiza functionarii TB in regim static

5.4. Caracteristicile TB

5.4.1. Caracteristicile de iesire idealizate in conexiunea BC

5.4.2. Caracteristicile de iesire idealizate in conexiunea EC

5.4.3. Caracteristica de intrare in conexiunea BC

5.4.4. Caracteristica de intrare in conexiunea EC

5.4.5. Influenta temperaturii asupra caracteristicilor de iesire ale TB

5.5. Regiuni de functionare ale TB

5.5.1. Regiunea activa normala (RAN)

5.5.2. Regiunea de blocare

5.5.3. Regiunea de saturatie

5.5.4. Regiunea activa inversata (RAI)

5.6. Comportarea tranzistorului bipolar la tensiuni colector-baza mari

5.7. Caracteristici electrice ale TB

5.8. Circuite de curent continuu cu TB

5.8.1. Polarizarea TB de la o singura sursa

5.8.2. Circuitul de polarizare a TB cu doua surse

5.8.3. Grup de TB polarizat de la doua surse

5.9. Probleme propuse

 

6. COMPORTAREA DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE LA VARIATII MICI DE SEMNAL

6.1. Comportarea diodei la variatii mici de semnal

6.2. Comportarea la variatii mici de semnal a tranzistorului bipolar in RAN

6.2.1. Comportarea la vBC constant

6.2.2. Comportarea la vBE constant

6.2.3. Relatii intre parametrii de semnal mic ai TB

6.3. Comportarea la variatii mici de semnal a tranzistoarelor cu efect de camp

6.3.1. Comportarea TEC-J la variatii mici de semnal

6.3.2. Comportarea TEC-MOS la variatii mici de semnal

6.4. Etaje de amplificare

6.4.1. Etaje de amplificare de baza

6.4.2. Calculul amplificarii unui etaj cu TEC in conexiunea sursa comuna

6.4.3. Performantele etajelor de amplificare cu TB la frecvente medii

6.4.4. Performantele etajelor de amplificare cu TEC

6.5. Caracteristici elementare de frecventa

6.6. Probleme propuse

 

ANEXA A
CONDUCTIA CURENTULUI ELECTRIC IN SEMICONDUCTOR

 

ANEXA B
ANALIZA JONCTIUNII PN ABRUPTE IDEALE

 

ANEXA C
ANALIZA TRANZISTOARELOR CU EFECT DE CAMP

 

ANEXA D
ANALIZA TRANZISTORULUI BIPOLAR

 

 

 

V-169

 

7. AMPLIFICATOARE

7.1. Semnale digitale si semnale analogice

7.1.1. Semnale digitale (numerice)

7.1.2. Semnale analogice

7.1.3. Prelucrari liniare de semnale

7.2. Definirea amplificatorului si parametrii acestuia

7.3. Reactia in amplificatoare

7.3.1. Definirea reactiei in amplificatoare

7.3.2. Influenta reactiei asupra amplificarii si neliniaritatilor

7.3.3. Topologii de baza ale amplificatoarelor cu reactie

7.3.4. Influenta reactiei asupra impedantelor de intrare si de iesire

7.3.5. Exemplificari ale topologiilor de reactie cu amplificatoare operationale

7.4. Raspunsul in frecventa si stabilitatea amplificatoarelor

7.4.1. Comportarea cu frecventa a unui amplificator

7.4.2. Influenta reactiei asupra caracteristicii de frecventa

7.4.3. Compensarea caracteristicii de frecventa pentru evitarea intrarii in oscilatie a amplificatoarelor

7.5. Zgomotul in amplificatoare

7.5.1. Tipuri de zgomot

7.5.2. Reprezentarea zgomotului in tranzistoare si sursele lui

7.5.3. Zgomotul in amplificatoare

7.6. Probleme propuse

 

8. AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

8.1. Definirea amplificatorului operational ideal

8.2. Parametrii specifici AO si masurarea acestora

8.3. Aplicatii liniare ale AO

8.3.1. Conexiunea neinversoare (amplificator neinversor)

8.3.2. Conexiunea inversoare (amplificator inversor)

8.3.3. Circuitul integrator

8.3.4. Circuit de derivare

8.3.5. Amplificator cu intrare diferentiala

8.3.6. Sumator ponderat

8.3.7. Convertor curent-tensiune

8.3.8. Convertor tensiune-curent

8.4. Aplicatii neliniare ale AO

8.4.1. Inversarea unei functii

8.4.2. Redresor monoalternanta

8.4.3. Redresor bialternanta

8.4.4. Detector de varf

8.4.5. Convertor (amplificator) logaritmic

8.4.6. Convertor functional de tipul X×Y/Z

8.4.7. Limitatoare active de tensiune

8.4.8. Circuit cu fereastra (banda) interzisa

8.4.9. Limitator de panta DV/Dt

8.5. Erorile AO in amplificatoare

8.5.1. Erori introduse de tensiunea de offset

8.5.2. Erori introduse de curentii de polarizare

8.5.3. Eroarea data de influenta variatiei temperaturii asupra tensiunii de offset si curentilor de polarizare

8.5.4. Eroarea data de valoarea finita a amplificarii in bucla deschisa

8.5.5. Eroarea data de factorul de rejectie de mod comun (CMRR)

8.5.6. Eroarea data de rezistenta de iesire

8.5.7. Eroarea data de rezistenta de intrare

8.5.8. Eroarea data de largimea de banda la semnal mic

8.5.9. Eroarea data de viteza finita de variatie a tensiunii de iesire (largimea de banda de semnal mare)

8.6. Erorile AO in integratoare

8.7. Amplificatoare de curent alternativ cu AO

8.8. Probleme propuse

 

9. AMPLIFICATOARE SPECIALE SI APLICATII

9.1. Amplificator operational transconductanta – AOT (Operational Transconductance Amplifier)

9.1.1. Comportarea la variatii mici de semnal

9.1.2. Echivalenta tranzistor – amplificator operational transconductanta

9.1.3. Circuit cu AOT cu reactie directa

9.1.4. AOT cu reactie de curent

9.1.5. Amplificator cu castig reglabil

9.1.6. Comparator cu AOT

9.1.7. Comanda rapida in curent pentru dioda laser

9.1.8. Integrator pentru impulsuri de durate mici (ns)

9.1.9. Matrice de sumare pentru semnal video

9.1.10. Redresor dubla alternanta pentru semnal de inalta frecventa (detector de anvelopa)

9.1.11. Amplificator cu iesire diferentiala

9.2. Amplificator cu castig controlat in tensiune

9.2.1. Amplificator cu gama de reglaj extinsa si zgomot mic

9.2.2. Amplificator RAA cu o gama de intrare 1000:1

9.2.3. Oscilator sinusoidal cu retea Wien

9.2.4. Filtru trece jos acordabil comandat in tensiune

9.2.5. Filtru trece sus acordabil comandat in tensiune

9.3. Amplificatoare de instrumentatie

9.3.1. Modulul diferential

9.3.2. Modul diferential cu gama extinsa de tensiuni de mod comun

9.3.3. Modulul preamplificator cu intrare si iesire diferentiala

9.3.4. Amplificator de instrumentatie

9.3.5. Amplificatoare de sarcina (electrometrice)

9.4. Aspecte practice ale utilizarii amplificatoarelor

9.5. Probleme propuse

 

10. AMPLIFICATOARE DE PUTERE

10.1. Cuplarea directa a doua sau mai multe tranzistoare

10.1.1. Montajul Darlington (montajul super beta)

10.1.2. Montajul Darlington complementar (montajul super g)

10.1.3. Cuplarea in paralel a tranzistoarelor

10.2. Cuplajul cu sarcina

10.2.1. Cuplajul direct

10.2.2. Cuplajul prin condensator
10.2.3. Cuplajul prin transformator

10.3. Configuratii de baza ale etajelor de iesire de putere

10.3.1. Etaj de iesire repetor pe emitor clasa A

10.3.2. Etaje de iesire in contratimp clasa B

10.3.3. Etaje de iesire clasa D

10.4. Probleme propuse

 

11. COMPARATOARE

11.1. Comparatoare simple (fara memorie)

11.1.1. Comparatorului ideal si parametrii comparatorului real

11.1.1.1. Comparatorul ideal

11.1.1.2. Parametrii comparatorului real

11.1.2. Calculul erorilor unui comparator

11.2. Comparatoare cu histerezis (cu memorie)

11.2.1. Comparator cu histerezis fara inversare

11.2.2. Comparator cu histerezis cu inversare

11.3. Exemple de circuite comparatoare

11.3.1. Comparator fereastra

11.3.2. Comparator cu histerezis cu praguri independente

11.3.3. Comparator cu histerezis cu referinta de curent

11.4. Probleme propuse

 

12. CIRCUITE DE TEMPORIZARE SI GENERARE DE SEMNAL

12.1. Principiul temporizarii analogice

12.2. Circuit specializat pentru temporizari analogice

12.2.1. Circuit de temporizare

12.2.2. Circuit de intarziere a frontului unui impuls

12.3. Generare de semnal dreptunghiular

12.4. Generarea de semnal triunghiular

12.5. Oscilatoare sinusoidale

12.5.1. Oscilatoare cu reactie

12.5.2. Controlul amplificarii cu tensiunea de iesire din amplificator

12.5.3. Reteaua de reactie

12.6. Probleme propuse

 

13. COMUTATOARE ANALOGICE SI CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

13.1. Comutatoare analogice

13.1.1. Comutator cu diode

13.1.2. Comutator cu TEC

13.1.2.1. Comutator cu TEC-J

13.1.2.2. Comutator cu TEC-MOS

13.1.3. Comutator cu tranzistor bipolar

13.2. Circuite de esantionare si memorare - E/M (sample and hold – S/H, track and hold amplifiers)

13.2.1. Esantionare si parametrii circuitelor E/M

13.2.2. Circuite de esantionare si memorare

13.3. Probleme propuse

 

14. CIRCUITE DE ALIMENTARE

14.1. Redresoare si circuite de filtrare

14.2. Referinte de tensiune si curent

14.2.1. Referinta cu dioda Zener

14.2.2. Referinta de curent

14.3. Stabilizatoare liniare

14.3.1. Principiul stabilizatoarelor liniare

14.3.2. Protectia la supracurent (limitarea de curent) si la supratensiune la iesire

14.4. Surse de alimentare in comutatie

14.4.1. Circuite de alimentare in comutatie cu conectare in secundar

14.4.1.1. Convertor coborator de tensiune

14.4.1.2. Convertor ridicator de tensiune

14.4.1.3. Convertor inversor

14.4.2. Circuite de alimentare cu conectare in primar

14.4.3. Transformatoare de inalta frecventa

14.4.4. Comutatoare de putere

14.5. Probleme propuse

 

15. FILTRE ACTIVE

15.1. Definitii, clasificari

15.2. Derivatorul si integratorul

15.3. Filtre RC pasive de ordinul I

15.3.1. Filtrul RC trece sus de ordinul I

15.3.2. Filtrul RC trece jos de ordinul I

15.4. Filtre active de ordinul I

15.5. Functiile de transfer de ordinul I

15.5.1. Filtrul trece jos

15.5.2. Filtrul trece sus

15.6. Functiile de transfer de ordinul II

15.6.1. Filtrul trece jos

15.6.2. Filtrul trece sus

15.6.3. Filtrul trece banda

15.6.4. Filtrul opreste banda

15.7. Implementarea functiilor de transfer de ordinul II cu amplificatoare operationale

15.7.1. Filtre active cu reactie multipla (filtre Rauch)

15.7.2. Filtre active cu sursa de tensiune controlata in tensiune (filtre Salen si Key)

15.7.3. Filtre active cu variabile de stare (filtre KHN)

15.8. Probleme propuse

 

16. CONVERTOARE ANALOG-DIGITALE SI DIGITAL-ANALOGICE

16.1. Convertoare A/D si D/A ideale

16.2. Teoria esantionarii – scurta prezentare

16.2.1. Esantionarea ideala

16.2.2. Esantionarea reala

16.2.3. Reconstructia semnalului analogic

16.3. Erorile convertoarelor

16.3.1. Erorile statice

16.3.2. Erori dinamice in convertoare A/D

16.3.3. Erori dinamice in convertoare D/A

16.4. Arhitecturi de convertoare D/A

16.4.1. Convertor D/A cu comutare de tensiune

16.4.2. Convertor D/A cu comutare de curent

16.4.3. Multiplicator D/A

16.4.4. Amplificator cu castig programabil

16.5. Arhitecturi de convertoare A/D

16.5.1. Convertoare A/D paralel (Flash Converters)

16.5.2. Convertoare A/D paralel pe subgame (Subranging Pipeline)

16.5.3. Convertoare A/D cu aproximatii succesive

16.5.4. Convertoare A/D cu modulator sigma-delta

16.6. Probleme propuse

 

 

V-170

 

17. ALGEBRA BOOLEANA

17.1. Algebra booleana

17.1.1. Definirea axiomatica a algebrei booleene

17.1.2. Interpretarea operatiilor algebrei booleene

17.1.3. Reguli de calcul in algebra booleana

17.2. Functii booleene

17.2.1. Generalitati

17.2.2. Reprezentarea functiilor booleene

17.2.3. Functii booleene elementare

17.2.4. Forma canonica a functiilor booleene

17.3. Minimizarea functiilor booleene

17.3.1. Metoda analitica

17.3.2. Metoda diagramelor Veitch-Karnaugh

17.3.3. Minimizarea functiilor incomplet definite

17.3.4. Minimizarea sistematica

17.4. Notiuni suplimentare

17.4.1. Functii inverse

17.4.2. Sistem de functii complete

17.5. Probleme propuse

 

18. FAMILII DE CIRCUITE LOGICE

18.1. Reprezentarea fizica a variabilelor booleene

18.2. Glosar de termeni

18.3. Caracteristicile circuitelor logice

18.3.1. Caracteristici electrice statice

18.3.2. Caracteristici electrice dinamice

18.4. Clasificarea structurilor elementare integrate

18.5. Familii de circuite integrate realizate in tehnologia bipolara

18.5.1. Circuite logice rezistor-tranzistor (RTL)

18.5.2. Circuite logice dioda-tranzistor (DTL)

18.5.3. Circuite logice tranzistor-tranzistor (TTL)

18.5.3.1. Poarta elementara SI-NU

18.5.3.2. Poarta elementara sau-nu

18.5.3.3. Circuite logice ttl rapide (httl)

18.5.3.4. Circuite logice tip Shottky TTL (sttl)

18.5.3.5. Circuite cu iesiri cu colectorul in gol si cu iesiri cu trei stari

18.5.3.6. Parametrii circuitelor logice standard ttl

18.5.4. Circuite logice cuplate prin emitor (ECL)

18.5.5. Familia de circuite logice I2L

18.6. Familii de circuite integrate realizate in tehnologie unipolara

18.6.1. Poarta inversoare NMOS statica

18.6.2. Poarta inversoare CMOS statica

18.6.3. Poarta de transmisie cmos

18.6.4. Circuite logice de joasa tensiune  (Low Voltage CMOS – LVC)

18.6.4.1. Particularitati structurale

18.6.4.2. Compatibilizarea nivelelor logice  in structurile mixte

18.6.5. Familia de circuite logice bicmos (bipolar + cmos)

18.7. Probleme propuse

 

19. CIRCUITE LOGICE COMBINATIONALE

19.1. Generalitati si definitii

19.2. Functii logice elementare

19.3. Analiza circuitelor logice combinationale

19.4. Sinteza circuitelor logice combinationale

19.5. Exemple de circuite logice combinationale

19.5.1. Circuite de multiplexare

19.5.2. Circuite de decodificare si demultiplexare

19.5.2.1. Decodificator de adresa

19.5.2.2. Folosirea decodificatorului de adresa, cu intrare de validare, ca un demultiplexor

19.5.2.3. Posibilitatea de realizare a unei functii booleene cu decodificatoare

19.5.2.4. Conectarea in cascada a circuitelor de demultiplexare

19.5.2.5. Conectarea in cascada a circuitelor de multiplexare cu cele de demultiplexare

19.5.2.6. Decodificatorul integrat BCD-zecimal 7442

19.5.2.7. Decodificatorul BCD-7 segmente

19.5.3. Codificatoare de adresa

19.5.3.1. Codificatorul de adresa simplu

19.5.3.2. Codificatorul de adresa prioritar

19.5.4. Comparatoare numerice

19.5.4.1. Comparatorul numeric de un bit

19.5.4.2. Comparatoare numerice de mai multi biti

19.5.5. Generatorul si detectorul de paritate

19.5.6. Reprezentarea numerelor

19.5.7. Adunarea si scaderea

19.5.8. Circuite aritmetice

19.5.9. Unitati Aritmetice Logice

19.6. Probleme propuse

 

20. CIRCUITE LOGICE SECVENTIALE ASINCRONE

20.1. Generalitati si definitii

20.2. Analiza circuitelor secventiale asincrone

20.2.1. Analiza unor circuite logice secventiale fara intarzieri interne

20.2.2. Analiza unui circuit secvential asincron cu intarzieri interne

20.3. Probleme propuse

 

21. Hazardul

21.1. Generalitati

21.2. Tipuri de hazard in circuite logice combinationale

21.2.1. Hazardul static

21.2.2. Hazardul dinamic

21.2.3. Hazardul functional

21.3. Hazardul in circuite logice secventiale

 

22. Circuite  basculante bistabile

22.1. CBB de tipul S-R asincron (Unlocked Latch)

22.2. CBB de tip S-R sincron active pe palierul tactului (Level Sensitive Latch)

22.3. Celula D-Latch

22.4. Conditii de timp

22.5. Bistabile de tipul master-slave

22.5.1. CBB de tip S-R master-slave

22.5.2. CBB de tip J-K master-slave

22.5.3. CBB de tip T (Toggle)

22.5.4. CBB de tip D (Delay)

22.6. CBB active pe frontul impulsului de tact

22.7. Conectarea in cascada a bistabilelor

22.8. Conversia de bistabile

22.9. Utilizarea practica a bistabilelor

22.10. Probleme propuse

 

23. CIRCUITE LOGICE SECVENTIALE SINCRONE

23.1. Generalitati

23.2. Circuite logice secventiale sincrone monoregistru

23.3. Analiza circuitelor logice secventiale sincrone

23.4. Sinteza unui circuit logic secvential sincron

23.5. Probleme propuse

 

24. NUMARATOARE

24.1. Generalitati, definitii

24.2. Numaratoare binare asincrone

24.2.1. Numarator binar direct

24.2.2. Numarator binar asincron invers

24.2.3. Numarator binar asincron reversibil

24.3. Numaratoare binare sincrone

24.3.1. Numarator binar sincron de tip serie

24.3.2. Numarator binar sincron de tip paralel

24.3.3. Numarator binar sincron reversibil

24.4. Numaratoare modulo p ¹ 2n

24.4.1. Sinteza numaratorului modulo p ¹ 2n

24.4.2. Numaratorul decadic

24.4.3. Numaratoare modulo p realizate prin aducere la zero

24.4.4. Divizoare programabile

24.5. Probleme propuse

 

25. REGISTRE

25.1. Registre de memorie

25.2. Registre de deplasare

25.3. Registru combinat (de memorie si de deplasare)

25.4. Registru universal

25.5. Exemple de utilizare

25.5.1. Memorie FIFO

25.5.2. Memoria LIFO

25.5.3. Convertor paralel-serie

25.5.4. Convertor serie-paralel

25.5.5. Registre de deplasare cu reactie

25.5.5.1. Registrul de deplasare in inel

25.5.5.2. Numaratorul Johnson (Moebius)

25.5.5.3. Generatoare de secventa

25.5.6. Circuite de multiplicare si de divizare a polinoamelor cu coeficienti binari

25.6. Probleme propuse

 

26. ACUMULATOARE

26.1. Structura generala si functii indeplinite

26.2. Acumulatorul integrat SN74281

26.3. Probleme propuse

 

27. CIRCUITE LOGICE SECVENTIALE COMPLEXE

27.1. Generalitati si definitii

27.2. Exemplu de circuit secvential multiregistru – circuit de multiplicare

27.3. Problematica hazardului la cuplarea UC cu UE

27.4. Realizari posibile ale unitatii de executie

27.5. Realizarea unitatii de comanda

27.6. Microprocesorul

 

28. CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE

28.1. Principii de organizare si de programare

28.2. Circuite logice programabile

28.2.1. Notatii

28.2.2. Structuri de baza ale circuitelor logice programabile

28.3. Circuite logice programabile complexe

28.3.1. Structura CPLD

28.3.2. Circuite Altera

28.4. Arii logice programabile (FPGA)

28.4.1. Arhitectura celulei logice

28.4.2. Tehnici de programare

28.4.3. Metode de proiectare

28.5. Familii de circuite FPGA

28.5.1. Circuitele Xilinx

28.5.2. Circuite Actel

28.6. Probleme propuse

 

29. ELEMENTE DE PROIECTARE A SISTEMELOR DIGITALE

29.1. Etapele principale ale proiectarii

29.2. Sistemul de afisare digitala

29.3. Sistem de monitorizare a starii de functionare a becurilor de pe pista unui aeroport

 

ANEXA E
SIMBOLURI DIGITALE STANDARD

 
Autori: S.Pasca, N.Tomescu, I.Sztojanov
Vol I+II+III 995 pag.