Descriere - Efectele asimetriei informationale in economia Romaniei
In orice economie poate fi descoperit un numar urias de situatii afectate de asimetria informationala. Economia Romaniei nu face exceptie. Ar fi imposibil de tratat exhaustiv chiar si o mica parte a acestora. Acest lucru nu a reprezentat niciodata intentia acestei lucrari ce isi propune sa analizeze doar cateva exemple, punand in prim plan explicarea conceptelor teoretice. Trasatura comuna exemplelor selectate este importanta lor mare pentru economie si relevanta pentru intelegerea efectelor asimetriei informationale.
Primul capitol introduce elementele structurale ale modelelor de analiza a asimetriei informationale. Limbajul anglo-saxon a consacrat modelele bazate pe doi jucatori, unul fiind Principal iar celalalt Agent. Primul este cel care delega celui de-al doilea efectuarea unor activitati economice in conditii de asimetrie informationala. Pentru a evita orice confuzie, in acest capitol este discutata pe larg cea mai potrivita traducere in limba romana, cea de Mandant si Mandatar. Originea juridica a acestor termeni poate impune restrictii, de aceea se ofera si o discutie ampla a diferentelor dintre abordarea juridica si cea economica. Lamurirea acestei diferentieri terminologice permite folosirea celor doi termeni in toate capitolele ulterioare ce vizeaza modelarea concreta a unor situatii de manifestare a efectelor asimetriei informationale in economia Romaniei.
Al doilea capitol este dedicat hazardului moral. In limba engleza termenul este moral hazard, ceea ce complica traducerea in limba romana, deoarece poate fi folosit atat termenul de risc, cat si cel de hazard. Hazardul chiar daca este mai rar folosit in vorbirea curenta este legat de jocurile de noroc si de atitudinea de asumare a riscului (hazardare) ceea ce se apropie foarte mult de esenta comportamentului de moral hazard. Nici conceptul de risc moral nu este gresit pentru ca reflecta tot o primejdie cauzata de asimetria informationala. Hazardul moral apare atunci cand sub protectia unui avantaj informational actiunile unui subiect economic devin mai riscante si/sau mai putin etice. Un exemplu mult discutat pe plan international este cel al managerilor din sectorul bancar ce au creditat agresiv sectoare neperformante ale economiei mondiale, anticipand ca nu vor raspunde personal pentru pierderi. Pentru Romania am ales drept reprezentativa decizia de folosire a emisiunii monetare pentru finantarea deficitului bugetar in perioada 1990- 2004. Puterile politice din perioada respectiva s-au simtit protejate de nemultumirea populatiei deoarece inflatia este un fenomen complex si cauzele ei monetare pot fi relativ usor disimulate.
Cel de-al treilea capitol trateaza selectia adversa ce apare atunci cand alegerile sunt afectate de asimetria informationala. Selectia se intoarce impotriva celui ce o realizeaza, deoarece decidentul nu detine toate informatiile necesare. Intr-un caz extrem, alegerea devine aproape imposibila deoarece asimetria informationala afecteaza atat decidentul ce selecteaza, cat si subiectele economice supuse selectiei, avand loc un proces de inrautatire a calitatii lor, deoarece opacitatea atrage elementele negative. Selectia adversa afecteaza profund echilibrul pietelor.
